Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
396 MARCEL ŞTIRBAN 10 domnea în rîndurile ţărănimii care, datorită formulărilor cunoscute, nu putea şti pînă unde se va merge cu exproprierea şi în consecinţă cit pămînt vor putea primi. Teodor Groza a dorit tocmai ceea ce oficialitatea burgheză din cadrul Consiliului Dirigent s-a ferit să precizeze: minimul şi maximul de proprietate23. Autorul citat, continuind această idee, cu o zi mai tîrziu. s-a pronunţat pentru includerea în proiectul de reformă agrară a 3 articole aşezate „în locul prim“. El vorbea în articolul întîi de exproprierea fără nici o răscumpărare a moşiilor се-şi aveau originea în donaţii din partea regilor sau principilor, aflate în posesia unor familii sau a unor persoane morale, transmise prin moştenire sau testare. Articolul 2 s-a referit la aceleaşi mari proprietăţi се-şi aveau originea tot în donaţii, dar care în cursul vremii au trecut, prin vînzare, la alte familii. Acestea, — era de părere Teodor Groza — trebuia de asemenea exproprietate cu preţul de cumpărare. Propunerea sa, „firească şi limpede ca adevărurile matematice“, a fost uimitor de bine motivată, fără nici un drept de apel, pentru că ea îşi avea izvorul într-o realitate bine ştiută. „Familiile acestea — referindu-se la cele ce au primit pămîntul în dar — sute de ani s-au îmbibat în toate bunătăţile pămînteşti, iertate şi neiertate. Au exploatat fără milă familiile bieţilor iobagi, iar în zilele noastre, a birişilor. Aceste familii şi-au strîns bogăţie imensă, avere mobilă, realităţi, depuneri, efecte, bijuterii şi alte scumpeturi, astfel incit existenţa lor e asigurată. Moşiile în cinste le-iau căpătat, în cinste să se reia, iar în loc de părere de rău după ele, să le pară bine că le-au putut folosi de pomană pînă acum“. Cei care au cumpărat astfel de moşii încă le-au folosit destul, spunea T. Groza, şi-au strîns şi ei destul capital, iar pagubă nu li se va face deoarece ei îşi primesc înapoi preţul de cumpărare24. Aşa cum presupunea şi T. Groza, propunerea sa nu a fost receptată şi inclusă în proiectul de reformă agrară al Consiliului Dirigent. Ideile sale se cuvin însă reţinute pentru motivările drepte sugerate ce ar fi trebuit să însoţească o sentinţă dreaptă, de asemenea sugerată, adusă uneia din categoriile marilor proprietăţi din Transilvania. împărţirea lor ţăranilor, în loturi egale sau neegale, dar în funcţie de numărul membrilor de familie şi cu preţ moderat, a fost cerută de T. Groza în cel de-al treilea articol propus spre a fi inclus în proiectul de reformă agrară. 23 „Unirea“ nr. 52 din 11 martie 1919, p. 1—2; 24 Ibidem, nr. 53 din 12 martie 1919, p. 2;
