Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
378 ADRIAN STOICA 14 iese în. afara regatului, înfiinţarea unei filiale a Ligii culturale la Galaţi“39. Cu prilejul inaugurării localului „Tribunei“ din Arad, în anul 1909, au avut loc serbări sprijinite de mulţi cetăţeni ai vechii Românii. Dintr-un raport secret către ministrul de interne ungar aflăm, că „Tribuna“, fără să mai vorbim de Liga care o ajută permanent, „este susţinută de foarte mulţi locuitori din România. Acest fapt este dovedit de acele scrisori şi telegrame calde, pe care politicienii şi alţi oameni din România o copleşesc cu ocazia serbărilor recente“40. Un ordin al ministerului de interne maghiar către prefectul comitatului Bihor îi cere acestuia să ia măsuri pentru a împiedica participarea românilor din Transilvania la serbările organizate de Liga culturală din Bucureşti. Din ordin reiese că Liga culturală română a ţinut o întrunire la Bucureşti, în cadrul căreia participanţii au hotărît ca, în localul Ligii, în fiecare sîmbătă, să se ţină conferinţe, cu scopul de a menţine permanent trează atenţia românilor, care trăiesc sub diferite sceptre, asupra acelui mare ideal naţional al voievodului Mihai. . . Deoarece pentru luna decembrie s-a proiectat o astfel de conferinţă, la care a fost invitat şi poporul român şi tineretul din străinătate, în primul rînd din Ungaria, se poate presupune — spune ministrul de interne ungar — „că vor fi unii din Ungaria care doresc să ia parte la această festivitate dacoromână împotriva unităţii statului maghiar“41. Cu toate măsurile restrictive luate de regimul austro-ungar, solidaritatea românilor din „ţară“ cu cei din Transilvania se organizează şi se amplifică. Rolul important al Ligii culturale a fost şi de a facilita intrarea în legătură a diferitelor personalităţi din România veche cu transilvănenii emigraţi. In cadrul întrunirii din 22 februarie 1894, la care au participat V. A. Urechia, loan Slavici, N. Filipescu, Vasile Lucaciu, Eugen Brote, Delavrancea, A. C. Popovici ş.a., s-a hotărît „stabilirea unităţii de acţiune în linia principală de politică naţională a regatului român şi a Partidului Naţional Român din Transilvania şi Ungaria, ca nici noi fără de voi, şi nici voi fără de noi să nu facem nimic“42. Legăturile românilor transilvăneni cu Liga culturală reies şi din raportul comandamentului jandarmeriei din Cluj către ministerul de in-39 Arh. Stat Bucureşti, fond Microfilme Austria, rola 68, cadrul 2 40 Arhiva Ministerului de interne al Ungariei, f. 97 41 Arh. Statului Oradea, fond prefectura jud. Bihor, Cabinetul prefectului, inv. 25, dosar nr. 1/1901, f. 34 42 Biblioteca Academiei R.S.R., mss. I. Bianu, mss, V. F. 6
