Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
7 LEGĂTURILE CULTURALE INTRE ROMÂNI 371 lor cu saşii din Ardeal în secolii trecuţi, a decis în şedinţa generală din 28 martie a primi invitaţia şi a vă ruga pe d-voastră şi pe dl. coleg A. D. Xenopol a o reprezenta la numita serbare“14. Din adnotarea lui I. M. Moldovan pe versoul scrisorii deducem că, intr-adevăr, dînsul a participat la festivitatea respectivă şi a adus salutul Academiei, salut rostit în româneşte. De fapt, pentru îndelungata sa activitate desfăşurată pe tărîmul culturii naţionale române, în special în domeniul ştiinţelor istorice, Academia Română, în şedinţa sa plenară din 11/23 aprilie 1894, l-a ales membru al ei în secţiunea istorică15. De multe ori profesori sau membri ai Academiei Române, ce locuiau în Transilvania, erau invitaţi cu insistenţă în vechea Românie. Remarcăm faptul că şi lucrările lui Nicolae Bălcescu erau cunoscute şi circulau în Transilvania. Din partea delegaţiei Societăţii Academice române i se comunică lui I. M. Moldovan că în decembrie 1887 i s-au trimis prin poştă cărţile cerute de acesta şi anume „20 de exemplare din Istoria lui Bălcescu şi cîte un exemplar din Dicţionar şi Glosariu“16. în scrisorile trimise de I. M. Moldovan Academiei Române, acesta mulţumeşte „pentru ajutorul în bani acordat de această instituţie în vederea achiziţionării de cărţi didactice pentru şcolarii români săraci din Transilvania“17. Sprijinul acesta material pentru elevii români transilvăneni a fost acordat — după cum observăm — de Academia Română aproape an de an, ceea ce a însemnat o contribuţie serioasă la luminarea şi acordarea posibilităţilor unor copii săraci să poată să se instruiască, bineînţeles în condiţiile existente în Transilvania, ce se afla sub jugul dualist austro-ungar. în anul 1880, I. Bianu, care se cunoştea bine cu I. M. Moldovan, îi cerea acestuia să-i trimită grabnic un exemplar din „Poetica“ lui Cipariu. Schimbul de cărţi era deci reciproc. Multe cărţi au fost confiscate, oprite la graniţă sau de cenzură, după cum vom vedea mai jos. I. Bianu a expediat la Blaj operele lui Ureche în 3 volume de la Biblioteca centrală din Bucureşti. în pachetul trimis de I. Bianu cu operele lui Ureche, el a introdus şi o panglică tricoloră „ca un simbol al luptei sub acelaşi steag“18. 14 Ibidem, doc. nr. 10 din 30 iunie 1898 10 Ibidem, doc. nr. 13 din 26 aprilie 1894 16 Ibidem, doc. nr. 41 din 17 decembrie 1887 17 Ibidem, doc. nr. 14 din anul 1900; doc. nr. 15 din 1902; doc. 25 an 1906; doc. nr. 33 din anul 1909; doc. nr. 36 an 1912; doc. 38 an 1914 18 Ibidem, doc. nr. 1969, an 1878 24*
