Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
366 ADRIAN STOICA 2 De o parte şi de alta a versanţilor carpatini se făceau schimburi nu numai materiale ci şi spirituale, se transmiteau idei îmbărbătătoare, profesori, cărturari sau savanţi circulau dintr-o ţară în alta şi răspîndeau lumina culturii, luptau pentru păstrarea limbii româneşti şi a minunatelor noastre tradiţii. Aşa după cum, încă de la formarea ţărilor româneşti şi pînă la unirea lor într-un stat unitar, legăturile economice sau politice au fost o permanenţă vie, tot aşa şi legăturile culturale au constituit un puternic izvor de unitate. Transilvănenii se interesau permanent despre starea de lucruri din Principate, iar locuitorilor Moldovei şi Ţării Româneşti, de asemenea, nu le era indiferentă soarta fraţilor lor de peste munţi. Mulţi oameni politici, intelectuali, studenţi sau elevi şi-au căutat adăpost în satele şi oraşele de peste munţi, pentru a-şi desfăşura activitatea privată şi publică. Aşa de exemplu, George Bariţiu, împreună cu Cipariu, întreprinde în anul 1836 prima sa călătorie în Ţara Românească. El a plecat pe calea Braşovului, cu dorinţa ca, înainte de a intra în România, să viziteze şi această cetate. „Ne-am adunat — scrie Bariţiu — calea către Braşov cu gînd, ca înainte de a intra în România, să cunoaştem amîndoi această cetate, care mai ales pentru mulţimea românilor, ce trec peste 12 000 suflete şi iarăşi pentru comunicaţia aia mare ce este între Braşov şi ţările româneşti, ne putea fi ca un loc de pregătire şi înainte cunoştinţe de care aveam lipsă neapărată, voind a intra într-o ţară românească cu adevărat, dar pînă acum nouă numai din auzite şi spusele altora prea puţin cunoscută“2. Stabilit la Braşov, Bariţiu va fi difuzorul tipăriturilor româneşti de la Bucureşti şi Iaşi, făuritorul unei reţele de corespondenţi care-i vor trimite informaţii de acolo, publicate din 1838 în foile braşovene. Lucrurile evoluează însă de la schimburile culturale spre închegarea unor legături cu un evident caracter politic. Datorită lui, foile braşovene vor fi locul de întîlnire a muntenilor, moldovenilor şi ardelenilor deopotrivă, într-un fertil schimb de idei ce pregăteau revoluţia din 1848. Pe la el treceau corespondenţe secrete şi tot la Braşov sau la Vîlcele, la apele minerale, aveau loc întîlnirile cu intelectualii bucureşteni Cîmpineanu, fraţii Bălcescu, Bolliac, Eliade, Gr. Alexandrescu etc.3 2 Bibi. Filialei Cluj a Acad. R.S.R., ms, rom. 280, f.l. 3 Pompiliu Teodor, George Bariţ şi Principatele Române pina la 1848, în AIIC, VI, 1963, pp. 80—84.
