Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
360 IOAN CHIOREAN 6 concurge, sîntem sigure, cu mic cu mare la ajutorarea răniţilor ostaşi români“14. Dar în timp ce în numeroase localităţi de pe valea superioară a Mureşului şi de pe Cîmpie se desfăşurau, nu fără oprelişti, ample acţiuni de colectare a ajutoarelor materiale şi băneşti pentru răniţii români, autorităţile comitatense îngăduiau şi sprijineau intens iniţiativele unor persoane cu orientare filoturcă. Drept urmare, după cum rezultă dintr-un raport al comitelui suprem Béldy către ministerul de interne al Ungariei, la 5 august 1877 a avut loc în piaţa Primăriei din Tîrgu-Mureş, „în faţa unui public nu prea numeros, o adunare populară inspirată din războiul ruso-turc, unde, după mai multe cuvîntări adhoc antiruseşti, s-au adoptat hotărîri, ca şi la înţelegerea din Pesta, în sprijinul menţinerii integrităţii imperiului turcesc şi a apărării intereselor monarhiei şi în acest sens s-a făcut memoriu guvernului maghiar ce s-a şi trimis prin poştă“15. Aşadar, deşi oblăduită de autorităţi, manifestarea filoturcă de la Tîrgu Mureş n-a avut prea mulţi aderenţi. Intre interesele monarhiei şi sentimentele populaţiei maghiare erau totuşi multiple contradicţii, neglijate ori camuflate — de la caz la caz — de oficialităţile guvernamentale sau de autorităţile comitatense. In acelaşi timp însă erau vîrtos preocupate de a anihila orice acţiune politică, revendicativă din partea mişcării naţionale române. O atare intenţie o desprindem şi din scrisoarea oficială a lui Dezső Bânfi, corniţele suprem al comitatului Solnoc—Dobîca, în care — la 20 septembrie 1877 — îl informează pe Béldy despre ţinerea unor adunări secrete ale intelectualităţii româneşti de pe Cîmpia Transilvaniei, unde s-au discutat probleme privind organizarea ridicării poporului şi împărţirea Transilvaniei în prefecturi, întocmai (deşi n-o mărturisea) ca în timpul revoluţiei de la 1848. Astfel, cea dintîi întrunire pe care o semnalează a avut loc la 30 iulie, la Răzoare, în locuinţa pretorului Vasile Moga. Aici, „sub pretextul încheierii anului şcolar“, în prezenţa lui Dr. loan Raţiu, Simion Raţiu şi a mai multor intelectuali şi fruntaşi români din sat, s-a stabilit totodată „pentru cazul intrării în acţiune a Serbiei şi României modul ridicării românilor din Transilvania“16. Despre adunarea de la Răzoare citează pentru informaţii pe 14 Ibidem. 15 Arhivele Statului Tîrgu Mureş, Prefectura judeţului Mures, Comite suprem, 1877, nr. 247. 16 Ibidem, nr. 305.
