Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
334 MARIN ŞARA 28 domine sufletele cetăţenilor. Apreciind aceste obiective, cit şi rezultatele obţinute, a primit următoarea caracterizare de la Comitetul Central din Sibiu: „Un despărţământ care îşi pricepe misiunea şi care şi-o îndeplineşte cu scumpătate.“58 începînd cu anul 1932, mişcarea culturală a „Astrei“ e înviorată la Reghin prin „infuzia de element tînăr cu o mare putere de muncă, dăruire şi dorinţă de afirmare59. Prin aceasta viaţa culturală a căpătat noi valenţe, noi dimensiuni. Se editează reviste, sínt publicate cărţi, se desgroapă documente referitoare la istoria acestor locuri, se lărgeşte cîmpul acţiunilor culturale60. Printre cei mai inimoşi, cu mare putere de muncă şi dragoste faţă de neam şi ţară, remarcăm pe Nicolae Albu, Iustin Handrea, Mihai Moldovan, Ilié Şandru, Dr. Vasile Nicolescu, Vasile Netea şi alţii. Continuînd tradiţiile ziarului „Glasul poporului“ (1923), „Sămănătorul foaie cultural-politică“ (1925), apărute la Reghin, un grup de tineri, în frunte cu Emílián Cocoş şi Vasile Netea, au înfiinţat ziarul „Credinţa“, foaie culturală, economică şi socială (1933). Prin acest ziar s-au tipărit numeroase foi volante ale despărţămîntului, cu conţinut cultural şi medical, precum şi broşura „Ce să credem şi cum să trăim“ de dr. Eugen Nicoară. In programul lui, acest ziar şi-a propus, lupta pentru promovarea unui spirit nou în viaţa publică“ şi „pentru revendicările ţărăneşti“61. Printre colaboratorii cei mai de seamă amintim pe Nicolae Albu, Mihai Moldovan, Alexandru Şara, Aurel Filimon, Aurel Pop şi alţii. Tot din iniţiativa acestor tineri ia fiinţă în Reghin o bibliotecă românească de împrumut, cu scopul de a răspîndi cultura şi civilizaţia românească. Ziarul „Credinţa“ din 15 iunie 1933 arată că „biblioteca s-a deschis cu concursul generos al „Astrei“ Reghin, al Casei Şcoalelor din Bucureşti, al Gimnaziului Reghin şi al Librăriei româneşti.“ In viaţa despărţămîntului, numărul iniţiativelor şi realizărilor se măreşte treptat. începe epoca de ridicare a monumentelor în amintirea eroilor căzuţi pentru întregirea neamului, epoca organizării cercurilor culturale, a organizării centuriilor de „Şoimii Carpaţilor“, de coruri săteşti, muzee săteşti, a ridicării de troiţe, înfiinţarea şcolilor ţărăneşti. Adunarea generală a „Astrei“, ţinută la Braşov, menţionează în raportul general 58 Idem, (1931) 1—8, ianuarie—august. 59 Netea, V, op. cit., p. 39. 60 Melinte, S. Sub imboldul „Astrei“, în Vatra, I (1971), nr. 9, 20 iulie, p. 16-61 Către cetitori, în Credinţa, I (1933), 1, aprilie, p. 1.
