Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

II. Istorie

326 MARIN ŞARA 20 După izbucnirea primului război mondial, Dr. loan Harşia, preşedin­tele despărţămîntului a fost mobilizat pe frontul din nordul Carpaţilor. La conducerea despărţămîntului vine protopopul Vasile Duma, oare deţine acest post pînă în anul 1923. Războiul a adus perturbări în activitatea des­părţămîntului. Nu s-a mai putut face propaganda culturală şi economică la sate. In majoritatea lor, adunările nu au mai avut loc, taxele nu s-au mai încasat regulat, mulţi dintre membri fiind plecaţi pe front. Reghinul fiind în frontul intern de război, a avut mai mult de suferit, fapt ce se reflectă şi asupra despărţămîntului. Primul război mondial pe lîngă distrugerile ce le-a făcut în pierderi materiale şi vieţi omeneşti, a adus şi speranţa eliberării popoarelor sub­jugate de sub dominaţia străină. Mişcarea de emancipare socială şi naţio­nală a populaţiei din Transilvania, dusă de-a lungul veacurilor, s-a con­cretizat la 1 dec. 1918, cînd reprezentanţii populaţiei româneşti din Transilvania şi părţile ungurene au votat, la Alba-Iulia, unirea Transil­vaniei cu România. Formarea statului naţional unitar român, arată tov. Nicolae Ceauşescu, „a fost rezultatul luptei maselor populare din toate colţurile ţării, opera întregului popor român“.46 Despărţămîntul Reghin al „Astrei“ în perioada 1919—1948 După unire s-a pus de nenumărate ori problema „Astrei“ şi a viito­rului ei. Mulţi se întrebau dacă „Asociaţiunea“ mai are rost, dacă mai trebuie să-şi continue activitatea sau nu, deoarece scopurile „Astrei“ sínt identice cu ale statului47. Majoritatea oamenilor de cultură au răspuns favorabil, arătînd că, în noile condiţii, „Astra“ va putea să-şi îndepli­nească cu mult mai bine menirea sa de luminătoare a păturilor largi ale poporului, de cultivare a bunelor moravuri. Alături de celelalte socie­tăţi, ea va contribui în măsură şi mai mare la ridicarea materială, morală şi intelectuală a neamului. Aceste ţeluri nobile nu au fost respectate în totalitatea lor, deoarece observăm că, pe măsură ce conducerea „Astrei“ a ajuns în mîinile şi sub influenţa directă a vîrfurilor burgheziei şi în condiţiunile intensificării exploatării capitaliste, unii dintre conducătorii 46 N, Ceauşescu, O jumătate de secol de la marea epopee naţională a Mără­­şeştilor, în „Scînteia“ XXXVI (1967) 7431, 13 august. 47 Vezi Dr. Preda G, Activitatea Astrei în 25 de ani de la Unire 1918—1943, Sibiu, 1944.

Next

/
Oldalképek
Tartalom