Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
324 MARIN ŞARA 18 în fiecare sat. Noile preocupări, cit şi realizările obţinute sínt redate foarte sugestiv în rapoartele şi dările de seamă ale despărţămîn-tului XXVI Reghin, din care desprindem interesul tot miai mare ce-1 manifestă conducerea faţă de munca la sate. Din Raportul Comitetului Despărţământului XXVI Reghin pe anul 1911 observăm că numărul prelegerilor la sate a crescut, arătîndu-se că în decursul a trei luni (ianuarie, februarie şi martie) s-au ţinut 7 prelegeri pe diferite teme, dintre care amintim: „O schiţă despre istoria poporului român de la început pînă în zilele noastre“ ţinută la Teleac, ,.Despre superstiţiuni“ în comuna Sedrieşul Mare (Mura-Mare) şi „Despre unele scăderi a poporului român“ în comuna Hodac. Continuînd această muncă asiduă observăm în anii care urmează tot mai multe realizări. Se arată că în această perioadă comitetul a ţinut 3 şedinţe, în 14 dec. 1911, 1 febr. 1912 şi 4 iulie 1912. în şedinţa din 14 dec. 1911 se menţionează în darea de seamă că la petrecerea din Topliţa Română, ţinută la 2 august 1911, s-a încasat un venit curat de 202 coroane, 32 fileri şi 2 lei. De asemenea ţăranca Vîrvara Russu din Corbu primeşte 25 coroane ca premiu pentru frumoasele cusături expuse la expoziţia etnografică deschisă cu ocazia adunării generale a despărţământului din 2 august 1911 la Topliţa. La această adunare a participat un număr mare de intelectuali din întreaga Transilvanie, fiind una din cele mai grandioase manifestări de acest fel în cadrul despărţământului Reghin. Din cuvîntarea preşedintelui, rostită cu această ocazie, desprindem cîteva fragmente, din oare reies preocupările culturale, sociale şi naţionale, îndemnul şi chemarea spre educarea poporului: „Tu, dascăl român, trebuie să semeni între odraslele încredinţate îngrijirii tale sămânţa adevăratei ştiinţe, să deprinzi pe şcolarii tăi prin pilda ta cu adevărul nefăţărit, cu entuziasmul neprefăcut, cu dragostea de muncă făcătoare de minuni, cu iubirea de-aproapelui şi cu puterea de a-şi stăpîni patimile şi pornirile, de a-şi îndrepta voinţa spre tot ce e nobil, frumos şi bun. Tu, om al legilor, trebuie să înveţi pe fraţii tăi să trăiască în bună înţelegere unii cu alţii, să împaci pe cei învrăjbiţi, să aperi pe cei nedreptăţiţi şi în genere prin lucrarea ta să cauţi să iasă biruitoare dreptatea şi adevărul. „Tu, învăţăcelul lui Aesculap, trebuie să povăţuieşti pe cei mai puţin pricepuţi cum să-şi păstreze sănătatea, să alergi la timp în ajutorul celor bolnavi şi să întrebuinţezi toată ştiinţa pentru restabilirea sănătăţii lor zdruncinate.“ „Tu, om al condeiului şi al Muzelor, trebuie să dai neamului tău tot ce se poate aştepta de la tine, trebuie să fii un adevărat propovădui-
