Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
II. Istorie
304 IO AN NISTOR 12 Aflat în continuare la cîrma luptei politice naţionale, pe care o conduce cu tot atîta competenţă şi consecvenţă, dr. loan Raţiu convoacă conferinţa confidenţială din 14 octombrie 1896, a unor fruntaşi din toate părţile ţării, în scopul orientării şi stabilirii atitudinii ce trebuie luată în legătură cu noile alegeri dietale. Este convocat şi Patriciu Barbu, căruia i se trimite adresa şapirografiată cu semnătura autografă a lui loan Raţiu.45 Patriciu Barbu se stinge din viaţă la 5 iunie 1902, cu şase luni înaintea lui loan Raţiu (4 decembrie 1902), pe care l-a secondat necontenit, chiar dacă nu a făcut parte din primul eşalon al luptătorilor memorandişti şi nu a ieşit prea mult în evidenţă, dar al cărui devotat colaborator a rămas pînă la sfîrşit.46 Un ultim aspect care se impune a fi reliefat în cadrul acestei probleme, este omagiul pe care-1 aduc locuitorii Văii superioare a Mureşului, omului care le-a apărat o vreme aşa de îndelungată interesele, preşedintelui Partidului naţional român, care a sintetizat în mişcarea memorandistă pe care a condus-o cu o hotărîre de neclintit, aspiraţiile şi năzuinţele lor cele mai arzătoare, dorinţa lor de ridicare la lupta pentru drepturi naţionale, identificîndu-se cu acţiunea săvîrşită sub conducerea dr. loan Raţiu. Astfel alegătorii din Gerghidel (Cerghizel, sat, comuna Ungheni, judeţul Mureş), mulţumesc comitetului central electoral şi deputaţiunii care „au aşternut Memoriul la înaltul tron, aprobăm toţi paşii deputaţiunii şi ne declarăm întru toate solidari cu dînsa“.47 De asemenea locuitorii din Şăulia de Cîmpie „fii de acelaşi sînge cu iubita naţiune română, ţinînd cont de datorinţa lor morală şi cetăţenească, aprobă cu însufleţire predarea Memorandului capului încoronat“.48 „Opincarii români din Topliţa şi giur“ — cum se numesc ei —, cei pe care dr. Raţiu i-a apărat cu deosebit succes, manifestîndu-şi adeziunea faţă de acţiunile comitetului central, declară: „Aprobăm ţinuta comitetului naţional şi condamnăm poziţia acelor foi române, care mîna apa la moara duşmanilor. Trăiască bravul preşedinte d-nul dr. Raţiu!“49 Manifestul de adeziune al alegătorilor din „Reghin şi giur“, semnat de Sever Barbu contabil la Banca „Mureşana“, loan Racoţan preot, George Maior învăţător dirigent şi alţi 10 reprezentanţi ai populaţiei din acest oraş afirmă că: „Românii de aici aprobă pasul făcut din partea deputaţiunii la man-45 Muzeul de istorie al Transilvaniei, Cluj, mss. nr. inv. M. 2484. 46 Vasile Netea, op.cit., p. 420—421. 47 Tribuna, 1892, 9, nr. 135, p. 538. 48 Ibidem. 49 Ibidem, nr. 136, p. 542.
