Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
42 TIBERIU BADER 6 Menţionăm că tipul de ceaşcă clasică, caracteristic culturii Suciu de Sus, lipseşte cu desăvîrşire din descoperirile de tip Lăpuş, din necropola tumulară de la Lăpuş. Aici predomină un alt tip de ceaşcă15. Aşadar atribuirea acestor ceşti fazei Lăpuş, deci inclusiv şi localizarea la Lăpuş, este exclusă. Străchini, fragmentare, de formă tronconică întoarsă, pereţii corpului sínt drepţi sau uşori curbaţi, fundul plat. Corpul străchinilor este ornamentat cu spirale incizate sau excizate (pl. IV/7, 8) eu linii adine incizate, cu şiruri de mici triunghiuri şi crestături sub buză (pl. IV/8), zig-zaguri excizate (pl. III/4, 5, 7, IV/2), cu suprafeţe scobite (pl. III/4, 6—8) etc. Un fragment de strachină este ornamentat pe buză în interior de jur-împrejur cu o bandă formată din mici crestături, o linie şi zigzaguri (pl. IV/8). In colecţie se găsesc şi două funduri de străchini ornamentate, unul cu o stea cu 8 colţuri, scobite, în interior cu o spirală (pl. HI/6), altul ornamentat cu o combinaţie de trei Spirale îmbinate cu spaţii scobite (pl. III/8). Culoarea lor este cărămizie sau ,gri. Analogii perfecte pentru aceste motive decorative le găsim în aşezările de la Culeiu Mare şi Medieşul Aurit (jud. Satu Mare16). Este de menţionat că, deşi materialul în discuţie este fragmentar putem să afirmăm că, pe lîngă unele motive comune (spirala, zig-zaguri, stea etc.), între concepţia de ornamentare a acestor străchini şi cele de la Lăpuş există o diferenţă sesizabilă17 (pl. 111/4=2210, 111/6 = 2270, 111/7=2279, pl. 111/8=2269, pl. IV/7=2208, pl. IV/8=2290). Castroane. Analizînd profilul fragmentelor se pot stabili mai multe variante. O formă elegantă are castronaşul bitronconic, cu buza evazată, sub ea un rînd de liniuţe verticale incizate; gîtul este despărţit de corp cu o linie adînc ineizată. Corpul este ornamentat cu spirale, linii arcuite, triunghiuri incizate şi excizate, acestea din urmă mai mici. Fragmentul nu are toartă; în cazul în care aceasta a existat atunci este vorba mai de grabă de o ceaşcă cu dimensiuni mai mari, deoarece forma nu exclude această posibilitate. Culoarea neagră-mată (pl. IV/6 nr. inv. 2244). Un alt tip de vas îl reprezintă castronul-străchină păstrat fragmentar18, care avea probabil o formă uşor bitronconică cu pereţii arcuiţi. Buza este 15 C. Kacsó, Dacia, N.S. XIX, 1975, fig. 10/1—5. 16 Săpături de T. Bader din anii 1969, 1971—1972, 1976; inedite. 17 C. Kacsó, Dacia, N.S. XIX, 1975, fig. 2—4. 18 Mai multe fragmente fac parte din acelaşi castron (nerestaurat încă) descoperite de Teleki în localitatea Suciu de Sus — „Traian“, tumulul 2 (eticheta originală a lui Teleki: „F. Szöcs „Trojan“ 2 tumulus“; nr. inv. vechi 2283. inv. nou 3442.) Alte fragmente din acelaşi tip de castron cu nr. de inv. 3438(2283), 3438-40.