Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
38 TIBERIU BADER 2 Tot din relatările lui M. Roska, ştim că Teleki a săpat şi pe platoul „Traian“ (Troian). La început, menţionează că Teleki a găsit aici o aşezare3, iar mai tîrziu precizează că este vorba de o necropolă de incineraţie tumulară cu ceramică de tip Suciu de Sus4. La punctul numit „Poduri“ după Teleki a mai săpat J. Szendrei şi M. Roska, iar la „Traian“ J. Szendrei, cercetînd cîţiva tumuli din cei 15—203. M. Roska menţionează că Teleki a săpat şi la Lăpuş (vechea denumire Lăpuşul-Românesc) la punctul numit „Podanca“, descoperind o necropolă tumulară, cu ceramică de tip Suciu de Sus şi un topor de luptă cu disc semisferic6. Inventarul mormintelor cercetate din necropola plană de la „Poduri“ — Suciu de Sus şi necropola tumulară de la „Traian“ — Suciu de Sus a ajuns în diferite colecţii şi muzee. La Muzeul Naţional din Budapesta au parvenit materialele cercetate din săpăturile lui J. Szendrei — publicate de A. Mozsolics — şi o ceaşcă spartă, prin donaţia lui D. Teleki7. (Debreceni Közi., 1940, p. 6). In ErdRep Roska scrie: „A Podini pe coaste-n égetett temetkezésű rézkori temetőt tárt fel gr. Teleki Domokos. Az egyes sírok 2—3 m-re voltak egymástól, a felszíntől kb. 1 arasznyira jelentkeztek, alakjuk teknős. Mindenikben volt 1-1 urna, ebben égetett emberi csontok, melyeket egy a szájával lefelé fordított csésze fedett le. Az urnák száját 1-1 tál fedte. Egy pár esetben homokkölapok fogták körül az urnát. Az egyik mellett ékalakú lapos rézvéső feküdt“. („La Podini pe coaste contele Teleki Domokos a dezvelit un cimitir de incineraţie din eneolitic. Mormintele erau la o distanţă de 2—3 m între ele, se prezentau aproximativ la o şchioapă de suprafaţă, au forma de covată. In fiecare era cîte o urnă, în ea oase umane calcinate, acoperite cu o ceaşcă amplasată cu buza în jos. Buzele urnelor erau acoperite cu cîte o strachină. In unele cazuri urna era înconjurată de lespezi de gresie. Lîngă una dintre ele zăcea o daltă plată de cupru, în formă de ic.“) M. Roska, Erd Rep, p. 90, nr. 78, fig. 110—113). Ni se pare că această ultimă relatare a lui Roska despre săpătura lui Teleki, despre necropola de la Suciu de Sus, nu se bazează pe observaţiile lui Teleki, neavînd la dispoziţie sursă de documentare, ci mai degrabă rezultatele săpăturilor proprii reflectată în această descriere. 2 ArchÉrt, XX, 1900, pp. 208, 213; Wosinszky, Agyagm, pl. 11—12; V. Pârvan, Getica, Bucureşti, 1926, pp. 314, 371, 378, fig. 278. 3 M. Roska, Múzeumi és Könyvtári Értesítő, 8, 1914, p. 143 („Teleki több Ízben ásatott Felsöszöcsön. Amint a helyszínen értesültem s egyik ásató munkásának elbeszéléséből kivehettem, ásatott a Tróján nevű határrészben, ahol telepet konstatált és bontott meg egy pár kutató gödörrel..., [„Teleki în repetate rînduri a săpat la Suciu de Sus. Precum am fost informat şi am putut deduce din relatările unuia dintre muncitori, a săpat la punctul Troian unde a constatat o aşezare pe care a desfăcut-o prin cîteva gropi de cercetare ...“] 4 In altă parte Roska scrie: ,,a Trojánon feltárt IV sz. halomból kikerült koravaskori urnák és csészék .. ., („ . .. urnele şi ceştile din epoca timpurie a fierului, rezultate din tumulul nr. IV dezvelit la Troian . . .“) M. Roska, Közi, p. 6). 5 ArchÉrt, 7, 1887, p. 378; J. Hampel, ArchÉrt, 8, 1888, pp. 175—176; ArchÉrt, 10, 1890, pp. 376—377; M. Roska, Múzeumi és Könyvtári Értesítő, 8, 1914, pp. 143— 144; T. Bader, SCIV, 4, 1972, p. 516. 6 M. Roska, Közi, 1940, 1, p. 11; idem, ErdRep, p. 209, nr. 23; N. Kalicz, ArchÉrt, 1960, 1, p. 9; T. Bader, SCIV, 4, 1972, p. 513. 7 A. Mozsolics, ActaArchBp, 1960, pl. 71/2, 72.