Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
32 VALERIU LAZÄR 6 sau scoici pisate şi care este poroasă şi aspră la pipăit; o ceramică uzuală; alta cu o pastă amestecată cu nisip fin, cu pereţii subţiri, rezonanţi, acoperiţi cu slip. Prima categorie are, în general, culoarea cenuşiu-deschisă, castanie sau cărămizie. Pasta celei de a doua categorii, compactă, bine frămîntată şi arsă, are culoarea cenuşie, uneori neagră, castanie sau cărămizie, în multe cazuri cu luciu metalic. Forma vaselor este şi ea variată (ceşti, căni, străchini, amfore, castroane, vase-borcan etc.), existînd pentru fiecare formă de vas o tipologie variată. Există ceşti (specifice culturii) fără sau cu o toartă mai mult sau mai puţin supraînălţată, cu buza evazată în afară sau tăiată oblic, uneori crestată, cu gîtul scund şi fundul plat (Boarta, Cîlnic, Şincai). Intr-o tipologie variată sínt şi cănile. Străchinile au unele forma semisferică sau tronconică, buza îngroşată prelung, altele au marginea uşor evazată sau îndoită spre interior, ori teşită oblic. Unele străchini au pe umăr una sau două tortiţe perforate orizontal. Amforele, pîntecoase cu gîtul de obicei scund, buza evazată sau dreaptă, unele cu torţi în bandă lată (Cîlnic, Şincai) sínt şi ele prezente în acest tip de aşezări. In repertoriul formelor pot fi amintite şi vasele-borcan (unele înalte, cu pereţii uşor curbaţi, marginea îngroşată şi teşită spre interior sau uşor evazată; altele cu gîtul scurt şi umărul arcuit), vasele de provizii, cu pereţii modelaţi neglijent — şi ele variate ca formă, oalele etc. Unele torţi de căni prezintă forme askoidale (Şincai). Ornamentarea ceramicii din aşezările de înălţime cu terase este cea specifică culturii Coţofeni. în ornamentare au fost aplicate diverse procedee tehnice. Prin procedeul adîncirii creatorii ceramicii au constituit decorul vaselor cu incizii (striuri, linii, şănţuleţe, impresiuni ş.a.) dispuse în diverse forme geometrice, uneori combinate (motive unghiulare, triunghiulare, benzi haşurate, romburi, motive stelare, în „reţea“, „ramuri de brad“ etc.). La altele s-a aplicat ca procedeu decorul în relief, îndeosebi la vasele mari (brîuri organice, uneori aplicate; aplicaţii scurte, alveolate, crestate; proeminenţe, „boabe de linte“). Ca şi în primul procedeu, vasele decorate în relief au decorul dispus în motive diferite. Incrustaţia în alb peste decorul incizat, efectuat în tehnica împunsăturilor succesive (Furchenstich) este şi ea aplicată în ornamentarea ceramicii din aşezările de acest tip (Boarta, Cîlnic, Şincai). Vasele-boluri şi vasele miniaturale (ceşti, căni), numeroase în inventarul aşezărilor de acest tip, nu au de obicei decor. Cercetările recente de la Şincai arată că, în nivelul inferior al aşezării, predomină forme de vase mari (vase de provizii, amfore) la care
