Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
114 ANA HOPÄRTEAN 14 Semnalarea punctelor arheologice, precum şi întocmirea hărţii constituie un început care va trebui aprofundat in cercetările sistematice viitoare. Ele îmbogăţesc cunoştinţele noastre despre perioada staţionării în această parte a Daciei romane a unei importante legiuni, precum şi evoluţia aşezării de la Potaissa, care „a fost pentru Dacia un exemplu de oraş militar“61, dezvoltat în preajma castrului. Datorită faptului că întreaga suprafaţă a castrului este teren arabil, în lunile fără culturi se mai poate vedea perimetrul castrului, după valul de pămînt care indică traseul zidurilor de incintă, în interiorul său, la mijloc, putîndu-se deduce, printr-o ridicătură de pămînt, pretoriul. Primăvara după arat, la o adîncime de numai 10—15 cm, apar resturi din puternicele ziduri de odinioară, precum şi o mare cantitate de material litic, ceramică, monede etc. Intrucît săpăturile efectuate în prezent s-au făcut doar în unele puncte ale castrului, mai mult cu caracter de sondaj, credem că extinderea şi sistematizarea lor asupra întregii suprafeţe a castrului, chiar cu dezvelirea şi consolidarea lui, se impun cu necesitate. Numai campaniile unor săpături viitoare vor putea rezolva problemele asupra cărora mai persistă încă unele incertitudini. LA TOPOGRAPHIE DU CAMPS FORTIFIÉ LEG. V MACEDONICA DE POTAISSA ET DE SES ZONES VOISINES {Résumé ) Les riches vestiges romaines (inscriptions, sculptures, matériaux architectoniques, vases de céramique, monnaies) trouvés sur le territoire de la viile de Turda, des le XVI-e siede, soit accidentellement, soit â la suite des travaux agricoles, des constructions ou des canalisations, indiquent une vive active économique et sociale de Potaissa, une intense circulation de la monnaie, une continuité de vie et une permanence de la population locale. el M. Macrea, op. cit., p. 129.
