Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
18 ALEXANDRU POPA 8 ziu s-a putut conchide că grupul stabilit la Sîntana de Mureş aparţine populaţiei germanice a goţilor, venit în această zonă din stepele nordpontice, unde cea mai importantă aşezare a fost identificată la Cerneahov. Pornind de la această necropolă şi ca urmare a faptului că aceasta a fost prima descoperire gotică identificată în ţara noastră, toate celelalte urme, de aceeaşi factură, descoperite pînă în zilele noastre, poartă numele localităţii Sîntana de Mureş. Urme ale acestei culturi de factură germanică mai găsim la Gorneşti, Gheja108, Petrilaca de Mureş109, precum şi la Tîrgu Mureş, unde în anii 1909—1910 s-au descoperit, în centrul oraşului şi la vechea fabrică de cărămizi, circa 7—8 morminte cu un inventar identic celui găsit în aşezarea eponimă din apropierea oraşului110. Data sosirii purtătorilor acestei culturi în Transilvania este destul de controversată. Unii au susţinut că venirea lor trebuie legată de părăsirea Daciei de către armata şi administraţia romană şi că au rămas aici pînă în a doua jumătate a secolului IV111. Ultimele cercetări au ajuns însă la concluzia că unele descoperiri din necropolele de tip Sîntana, cum ar fi de pildă fibulele cu cap semicircular, ar data din a doua jumătate a secolului IV, astfel că purtătorii acestei culturi, goţii, ar fi pătruns aici aproximativ în această perioadă, peste Carpaţii Răsăriteni, ca urmare a invaziei hunice112. Se pare însă că nici această ipoteză nu rezolvă lucrurile, deoarece în baza ştirilor istorice şi a descoperirilor arheologice, pe teritoriul Transilvaniei pătrund, după 450 e.n., gepizii 113. Aşadar, ne găsim în situaţia în care trebuie să admitem că pătrunderea şi staţionarea goţilor în Valea Mureşului, este cuprinsă în prima jumătate a secolului IV. Deci pe la mijlocul secolului IV e.n. există aici, pe de o parte o populaţie daco-romană, cu aşezările şi necropolele sale, aşa după cum am văzut, iar pe de alta, cetele de goţi intr-o staţionare vremelnică în această regiune. Lucrurile se vor schimba însă în scurt timp. Datorită invaziei hunice pe la anul 453, pătrund în Transilvania cetele de gepizi. Această mişcare de populaţii, va provoca aici adinei perturbări şi transformări în viaţa populaţiei autohtone. Prima consecinţă a acestei 103 K. Horedt, Şantierul arheologic Moreşti, în SC1V, VI, 1955, 3—4, p. 671. 109 Z. Székely, Materiale ale culturii Sîntana de Mureş în sud-estul Transilvaniei, în Aluta, I, Sfîntu Gheorghe, 1970, p. 68. 110 I. Kovács, în DolgCluj, VI/2, p. 278 sqq; K. Horedt, op. cit., p. 675. 111 K. Horedt, Unele probleme privind răspîndirea culturii Sîntana de Mureş — Cerneahov în Transilvania, în SCIV, 18, 1967, 4, p. 577. 112 Ibidem, p. 578 sqq. 113 Ibidem, p. 586.
