Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
102 ANA HOPÂRTEAN 2 Zona arheologică a Potaissei se întinde pe un teritoriu de 3X3 km şi, pentru că este foartă vastă, în lucrare ne vom ocupa de punctul arheologic cel mai important, Dealul Cetăţii sau Cetatea, cum îi spun localnicii, precum şi de zonele aferente: — versantul de nord cu străzile: Traian, Dr. I. Raţiu, Alecsandri; — versantul de est cu străzile: E. Varga, Romană, Aroneanu; — versantul de sud cu cele două puncte importante: Valea Sindului- Dealul Zinelor şi cu străzile: Cheii, P. Cérna, Morii; — versantul de vest. I. Dealul cetăţii Pe platoul acestui deal, situat în partea de sud-vest a oraşului, cuprins între Valea Rachişului şi Valea Sîndului, afluenţi ai Arieşului, a fost amplasat castrul Legiunii V Macedonica2, după transferarea ei de la Troesmis, stabilindu-i-se ca garnizoană Potaissa, punct strategic pe drumul ro^ man imperial care lega provincia Dacia de restul imperiului. Cu zona auriferă a munţilor Apuseni, legătura se făcea pe drumul ce urma cursul rîului Arieş3. Legiunea a fost însoţită de un puternic aflux de populaţie militară şi civilă care a format canabae, oraşul de la poalele dealului castrului şi a teritoriului învecinat, peste care s-a suprapus în cea mai mare parte actualul oraş. Prin prezenţa şi activitatea ei în vicus-ul Potaissensis, aşezarea de pe malul sting al Arieşului, devine intr-un timp foarte scurt centrul militarpolitic al Daciei Porolissensis, un însemnat punct al vieţii romane şi al romanizării, cu o populaţie numeroasă, care în secolele II—III poate să ajungă la 15 000—20 000 de locuitori4. In timpul cit a staţionat la Potaissa (167—271), legiunea a desfăşurat o vastă activitate, nu numai în domeniul militar, ci şi în cel constructiv, lăsînd pe platoul de pe Cetate grandioasele construcţii ale castrului, iar după retragerea armatei şi a administraţiei romane în sudul Dunării se va stabili in vechiu-i castru de pe malul drept al fluviului, Oescus. 2 Legiunea V Macedonica a fost adusă la Potaissa între anii 166—167 sau 167—168; vezi: Ritterling, Legio, în RE, XII, col. 1578—1579; C. Daicoviciu, Potaissa, în RE, XII, 1, col. 1014—1020; B. Orbán, Torcla város és környéke, Budapest, 1889, pp. 40—44; I. Téglás, Arch Ért., XXIV, 1904, pag. 249 şi 412; V. Christescu, Viaţa militară, pp. 130—131, 173—174. 3 I. I. Russu, Descoperiri arheologice la Potaissa, în AISC, III, pp. 326—331. 4 M. Macrea, Viaţa în Dacia, pp. 129 şi 409.
