Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

I. Arheologie

CERAMICA DACO-GETICÄ ÎN CETATEA SIGHIŞOARA

GHEORGHE E. BALTAG

In toamna anului 1975 au început în cetatea Sighişoara lucrările edilitare legate de restaurarea imobilului cu valoare istorică deosebită, cunoscut sub numele „casa Vlad Dracul“, situată în str. Cositorarilor, nr. 5. Cu acest prilej a fost săpată curtea acestui imobil pe aproape întreaga sa suprafaţă, adică aprox. 125 m2, pînă la adîncimea de —4,50 m în raport cu nivelul de călcare actual (pl. XXVII).

Urmărind evoluţia săpăturii am reuşit să obţinem o importantă cantitate de material arheologic din perioada locuirii feudale şi, ceea ce ne interesează în cadrul de faţă, o cantitate de ceramică daco-getică din cel mai vechi nivel de locuire, cel puţin pentru suprafaţa cercetată de noi, pe dealul cetăţii Sighişoara.

Stratigrafie situaţia suprafeţei săpate se prezintă în felul următor: solul viu apare la adîncimea de -—2,30—2,40 m şi constă dintr-o argilă compactă, cenuşiu-verzuie, marmorată uneori cu galben. Primul strat de cultură aşezat pe solul viu este cel daco-getic, de grosime variabilă (30—60 cm). Acest strat a fost distrus în cea mai mare parte a suprafeţei în chestiune de activitatea constructorilor medievali şi de mai tîrziu, păstrîndu-se numai în caseta de nord-vest a săpăturii. Stratul este de culoare neagră-cenuşie, conţine rare fragmente de ceramică, foarte rare fragmente de chirpic şi este pigmentat cu granule de cărbune. Peste stratul antic s-a suprapus locuirea feudală dispusă pe trei nivele peste care se aşează apoi unul sau mai multe straturi de umplutură provenită din construcţii şi la sfîrşit un strat vegetal din pămînt negru a cărui grosime variază între 40—60 cm.

Materialul arheologic scos la iveală din stratul antic se compune numai din fragmente ceramice şi cîteva fragmente de chirpic. Ceramica se împarte în cele două categorii tipice cunoscute: ceramica rudimentară şi ceramica fină.