Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
5 HARTA ARHEOLOGICÄ A SATULUI TEEN A 47 troduse ln substrucfiile clädirilor actuale. Prezenta acestor urme, in apropierea carierei ce se exploateazä §i astäzi, dovedeste, eredem, existenta unui mic atelier de prelucrare a pietrei, in epoca romána, sau, mai tirziu, in orinduirea feudalä. PIATRA AFINII — situat la 5 km nord-vest de sat, deasupra punctelor Gugu §i Piatra Täiatä. Altitudinea sa dominantä permite о bunä vizibilitate asupra locurilor inconjurätoare. Sondajul arheologic efectuat pe platou (15x14 m) a idemtificat trei nivele de locuire — Co(ofeni, Wietenberg §i Laténe. Fragmentele ceramice, relativ purine, provin probabil de la mici a§ezäri „sezoniere“ de pästori17. RUPTURI — punct in coliul nordic al satului, intr-o zonä puternic erodatä. De la suprafata solului s-au cules fragmente ceramice si chirpic care provine de la locuin^e izolate (?) datind din epoca bronzului. Tot aici au fost culese fragmente ceramice, lucrate la roatä, care indicä slabe urme de locuire dacicä18. DEALUL MOCII — platou natural din estül satului, delimitind hotarul intre Telna §i Bucerdea Vinoasä. Periegheza arheologicä efectuatä de noi, semnaleazä urme de locuire specifice culturii Cotofeni, cu material caracteristic, in maré parte decorat in tehnica impunsáturilor succesive19. In toamna anului 1973 §i primávara anului 1974, ca urmare a unor noi informálni am efectuat о periegheza arheologicä, al cärei obiectiv l-а constituit precizarea §i amplasarea ре о hartä a a^ezärilor anterior semnalate si mai mult sau mai pu^in cercetate, iar pe de altä parte identificarea unor eventuale noi statiuni arheologice. Cercetarea noasträ s-а concentrat in deosebi in locul TRÄUA$ (sud-vestul satului, in apropierea drumului Ighiu- Telna), denumire luatä dupä piriul cu acelasi nume, secat insä in cea mai mare parte. Aria cercetatä se intinde pe ciroa 4 km2. Pe baza materialului arheologic am identificat douä asezäri preistorice §i un nivel de locuire Laténe. TRÄUA§ — DUPÄ DEAL Civiliza(ia de tip Co(ofeni este atestatä de fragmentele unor peregi si bűze de vase specifice. Lucrate dintr-o pastä cärämizie si 17 Idem. 18 Idem. 19 Idem.