Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)

I. Arheologie

3

HARTA ARHEOLOGICA A SATULUI TELNA

45

mai cunoscutä este valea Telnii. Localitate relativ intinsä8, Telna si-a imprumutat numele de la valea ale cáréi ape impart astäzi, aproximativ in douá párti egale, satui. Valea §i hotarul Telnei sint mentionate documentar la 12 februarie 1268, intr-un act de hotärnicie al regelui maghiar Bela al IV-lea9. De la varianta Chylna au derivat apoi toponimicile: Celna, Czalna, fälna $i Telna10.

Vatra satului se gäseste in apropierea unor asezäri antice semnalate, ca si in cazul altor asezäri, de lucrärile agricole cind, la suprafata solului au apärut, si continuä sá apará, dovezi de locuire anterioare primelor atestári din perioada feudalismului timpuriu.

Primele cercetári sistematice la Telna au fost executate in anii 1940 §i 1943, rézül tatele acestora fiind cunoscute din raportul prof.

D. Berciu si I. Berciu: Cercetári si sápáturi arheologice in judetele Turda si Alba, (Apulum, II, 1946, pp. 1—80). Sápáturile §i sondajele dintre cele douá räzboaie mondiale au identificat urmele unor asezäri din orinduirea comunei primitive.

MUNTELE GUGU

Plasat la о distantä de circa 6 km vest de sat, pe un platou ínalt „cu privire minunatá piná la Alba-Iulia si posibilitá^i de a cultiva cereale“. Sápáturile de aid, efectuate ре о „suprafatá considerabilä“, au descoperit о intinsä as ez are de tip Wietenberg, cu material arheologic constind din fragmente ceramice de forme §i decor caracteristic epocii mijlocii a bronzului. In mod sporadic sint semnalate §i materiale ceramice románé si din timpul migraliilor11. Putin spre sud s-а identificat la Piatra Täiatä, un nivel de locuire specific perioadei de tranzitie intre neolitic §i epoca bronzului. Inältimea de la Piatra Täiatä a fost locuitä de cätre triburi de pästori purtätori ai culturii de tip Cotofeni, asa cum о dovedesc fragmentele ceramice12 rezultate din sondajul arheologic din anul 1943.

LITÄU — situat in partea sud-vesticä a satului. In urma lucrärilor agricole §i a unei säpäturi de salvare s-au descoperit douä nivele de locuire (Cotofeni si Wietenberg) constind din fragmente

s Cf. Judeful Alba, date statistice, 1971, com. Ighiu, pp. 191—193.

0 Documente privind istoria Romäniei, seria C, Transilvania, I. nr. 259.

10 Coriolan Suciu, Dicfionar istoric al localitätilor din Transilvania, Ed. Acad. R.S.R., II, pp. 2Г2 (felna).

11 D. Berciu, I. Berciu, in Apulum, II, 1946, p. 51.

12 Material ceramic inedit, Muzeul din Alba-Iulia.