Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
11 CULTURA COTOFENI IN JUDETUL MURE$ 39 tropomorfi, fragmentari, modela(i in lut, unul decorat cu incizii dese si märunte. Ponderea inventarului in descoperirea de la Agristeu о constituie ceramica, de culoare brun-ro?ieticä, cärämizie sau cenu?ie. Ca forme ea cuprinde: ce?ti, strächini, castroane, amfore, vase-boluri (fragmentare), decorate cu crestäturi, linii incizate sau benzi de linii incizate, impresiuni de forme variate, striuri etc., elementele de decor fiind uneori combinate. Lipsesc din decor „impunsäturile succesive“; in schimb, existä decorul cu „boabe de linte“. ln acelasi context arheologic s-au gäsit si prisnele de lut (materialele sint in Muzeul jude(ean Mure?). La Batos47, in punctui numit Gledinel, situat pe prima terasä a väii Lu(ului, la iesirea din comunä, in stinga drumului ce duce spre Bistrita (cca. 2 km de comunä), a fost descoperitä о a?ezare cu о succesiune de culturi: Cri?, Petresti, Cotofeni, Wietenberg etc. Säpäturile sistematice efectuate in septembrie 1972 si iunie 1973 au descoperit numeroase fragmente ceramice, vase intregibile, unelte de piaträ (douä topoare amigdaloidale), ri?ni(e, fusaiole etc. (materialele in acelasi muzeu). О ultima asezare exploratä, poate cea mai importantä pinä acum in jude(ul Mure? prin problemele pe care le ridicä, este acea de la $incai, de pe Cetatea päginilor48. Säpäturile sistematice efectuate aici (1974, 1975) au scos la ivealä un foarte bogát ?i variat material, care incadreazä a?ezarea intr-o fazä tirzie a culturii. Asezare de maliimé, cu terase care о inconjoarä, aseminätoare cu unele a?ezäri transilvänene (Ardan, Bato?, Blandiana, Boarta, Cilnic, Mägura Cäpudului, Orlat, Teius, Sasehiz), ea va fi chematä, eredem, pe mäsurä ce i se 47 Valeriu Lazär, Vatra, III, nr. 4(25), 1973, p. 19 (il.); idem, Apulum, XIII, 1975 (raport preliminar in tipar). Materialele rezuWate din säpäturile anilor 1972—1973 in studiu. 48 Säpäturile au fost efectuate de Muzeul judefean Mure? (Valeriu Lazär). Materialele descoperite din campaniile de säpäturi sint in studiu. De pe Cetatea päginilor literatura de specialitate menfiona descoperirea unor fragmente ?i vase Cotofeni, unelte de piaträ ?i aramä (sule) un topor de cupru cu brafele dispuse „in cruce“ (obiectele descoperite in Muzeul de istorie al Transilvaniei (inclusiv toporul de cupru, inv. IV, 1887), Muzeul judetean Mure? ?i colectia ?colii din localitate), cf. Orbán, A Székelyföld, IV, p. 201; Emlékkönyv SzNM, p. 271; idem, ArchÉrt, XLIX, 1936, p. 77; idem, Közi., II/l, 1942, p. 44, nr. 113; p. 21, fig. 15 (toporul de cupru); idem, ErdRep., pp. 178—179, nr. 202, p. 179, fig. 215A (aeela?i topor); D. Berciu, Apulum, I, 1942, p. 59; A. Vulpe, SCIV, 24, 1973, 2, pp. 224, 227.
