Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
3 ACTI VIT ATE A MEMOR AND ISTULUI PATRICIU BARjBU 209 Dezvoltind cu multä putere de persuasiune pledoaria, apelul formuleazä si subliniazä postulatul potrivit cärela „о natiune care nu se intereseazä de bunästarea sa materialä ft de economia sa nationalä nu poate niciodatä progresa si rámine sclava acélóra care imbräft§eazä economia nationalä ft toft ramii säi, intre care prímül rang il ocupä bäncile sau casele de credit si economii“.6 Rolul acestora in viziunea lui Patriciu Barbu si a adeptilor säi, este de a concentra toate capitalurile disponibile, ft de a le folosi acolo unde este nevoia mai mare, fäcind posibil ajutorul bänesc pentru toate clasele societati, „dar mai cu seamä la poporul nostru care se ocupä exclusiv cu agronomia si economia de vite, ft care mai taré simte calamitatea lipsei capitalului“.7 Deschiderile spre о economie modernä, consideraftile formulate intr-o manierä realistä, comprehensivä, ancorarea in problematica realitätilor economice si necesitäftlor financiare ale ftnutului, sint doar citeva din punctele care dau nota de autenticitate si distinctie aces'tei expuneri. Evident, Patriciu Barbu si ceilalft sint tributari unei mentalitás burgheze avind ca determinate apartenenta lor de clasä, interesele de proprietari de a-si intäri poziftile economice, eit si cele legate de avantajele pe care le oferea conducerea unui institut bancar. Nu putem exclude insä adevärul tot atit de evident,cä potrivit momentului istoric, infiintarea unei bänci avea darui sä invioreze viata economicä localä, sä räspundä unor cerinae stringente de aceastä naturä ajutind pe tärani, care erau sílift de multe ori sä faeä imprumuturi ruinätoare la bäncile sträine. Faptul ne este demonstrat cu claritate de asertiunea convingätoare a textului: „Subscrifti simftnd demult necesitatea unei atari asocieri, cu scopul de a inlesni cistigarea capitalului necesar pentru inteligenfa §i poporul din ftnutul Reghinului si pärftle invecinate .. . ne-am decis a lua iniftativa ca fondatori. . a unei astfei de asocieri.8 Societatea de credit era proiectatä a se infiin^a cu un capital de 40 000 fl. ín 800 aeftuni a 50 fl.9 ln fata acestor läudabile initiative si incercäri se ridica un obstacol care trebuia inläturat — lipsa unui local corespunzätor 6 Apud Vasile Netea, Dr. Patriciu Barbu, in Pentru Transilvania, vol. II, p. 108. 7 Ibidem. 8 Arhivele Statului, Filiala Миге$, Fond 22 Banea Mure^iana, dosar 5, fila 1. 9 Ibidem. 14 — Marisia vol. V.
