Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
CULTURA COTOFENI IN JUDE^UL MURE$ (I) VALERIU LAZÄR Istoricul cercetärii asezärilor De§i a fost definitá ca о culturä arheologicä aparte abia in perioada interbeli'cä1, cultura Cotofeni a fost cunoscutä in spatiul íude^ului Mures múlt mai devreme. Cercetarea si semnalarea unor puncte topografice cu antichitä^i, indeosebi „cetäti“ (ce s-au dovedit ulterior unele asezäri Cotofeni), incadrate cultural-cronologic in marea lor parte eronat, a retinut atentia cercetätorilor de mai tirziu. О asemenea operä de pionerat, de cercetare §i semnalare ($i de incadrare deseori färä criterii riguroase) a unor vestigii a fost efectuaitä in a doua jumätate a secolului al XIX-lea de istorici oa K. Benkő2, B. Orbán3 §i C. Gooss4. Pu^in mai tirziu, G. Téglás face primele men^iuni asu-1 I. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumänien, in 22. Bericht der Römisch-Germanischen Kommission, 1933, Frankfurt am Main, p. 61—67. Savantul román fäcind analiza minutioasä, criticä, a materialelor arheologice rezultate din säpäturile lui C. Schuchhardt §i Rubenson de la „Botul mic“ — Cotofendi din Dos (jud. Dolj), aflate in Staat. Muzeum für Vor- und Frühgeschichte din Berlin, a incetäfenit numele culturii, cunoscutä atunci doar in Oltenia §i Transilvania, $i a dezbätut pe larg problematica ei. 2 K. Benkő, Marosszék ismertetése, Cluj, 1868—1869, p. 183 ( = Eremitu), p. 251 (=Päsäreni), p. 323 (=More$ti), p. 348 (=$incai) (in continuare — Benkő, Marosszék. 3 В. Orbán, A Székelyföld leírása, IV, Cluj, 1870, pp. 93—97 ( = Eremitu), p. 201 (=§incai), (in continuare, Orbán, A Székelyföld). 4 С. Gooss, Chronik der archeologischen Funde Siebenbürgens, Sibiu, 1876, p. 30 (=Saschiz); AVSL, XIV, 1877, p. 108 (Saschiz); (=Gooss, Chronik). Pe baza informafiilor date de Orbán, Benkő §i Gooss, Gr. Tocilescu in lucrarea sa Dacia inainte de romani, Bucure$ti, 1880, include in repertoriul localitäfilor preistorice Saschizul (p. 895), färä a preciza apartenenfa culturalä a a^ezärii de aici.