Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
II. Istorie
188 TRAIAN RUS 8 gäre), Lunca Bradului (1959 jugäre), Petelea (515 jugäre), Rästoli^a (1906 jugäre). In 1910 proprietatea comunalä cu peste 100 jugäre avea о intindere de 15.434 jugäre, din care 2447 jugäre reveneau ora^ului Reghin16. О suprafatä destul de mare din proprietatea cu circuit inchis era detinutä de biserici, in special de cele reformate, romano-catolicä si unitä, ajungind in unele comune la intinderi de peste 500 jugäre. Astfel, in comuna Alunis biserica reformatä delinea 960 jugäre de pämint in majoritate pädure, cea romano-catolicä din Cusnis-Remete poseda 1023 jugäre, iar cea unitä din Chiherul de Sus 1117 jugäre. In 1910, din totálul suprafe^elor de(inute de biserici, 10.768 jugäre fäceau parte din proprietätile mai mari de 100 jugäre. Statisticile de la sfír§itul secolului al XIX-lea nu consemneazä existenta in comitat a fidei comisiunilor. Prezenta acestei categorii de proprietate este semnalatä pentru prima datä la inceputul secolului al XX-lea. Este vorba de fidei comisiunea din comuna Jacu apar(inätoare baronului Col. Kemény, avind о intindere de 26.100 jugäre pämint, adicä era о adeväratä latifundie. De fapt, aceasta delinea 24% din suprafe(ele de pämint ce intrau in componentä celor sasé fidei comisii de pe teritoriul Transilvaniei17. Dupä aceea§i anchetä agricolä din 1895 proprietätile sub régimül restrictiiior erau ímpartite pe categorii economice astfel: 860 jugäre arätor (4%), 532 jugäre grädini (0,26%), 3.826 izlazuri (2%), 1.359 vii (0,6%), 22.012 pä§uni (11%), 152.203 päduri (75%), 12 jugäre stufäri$ (0%) §i 13.688 neproductiv (7%)18. Rezultä cä suprafetele cél mai intinse le reprezentau pädurile (75,25%) §i päsunile (11%), dintre care majoritatea le constituiau proprietätile statului si cele composesorale si urbariale. Din anali za siituatiei praprietätilor cu circuit inchis desprindem, printre altele, urmätoarele concluzii: — in comparare cu alte comitate aceste suprafete au о intindere mai micä. Astfel, in comitatui Bistrita-Näsäud proprietätile cu circuit inchis reprezentau 57,6% din totálul suprafetei, in Brasov 62,2%, in Ciuc 55,5%, in Tirnava Mare 46,7%, in Sibiu 66,5%, 16 Rubinek Gyula, op. cit., pp. 426—431. 17 Petre Suciu, Proprietatea agrarä in Ardeal. Scurt istoric al dezvoltarii ei, Cluj, 1931, p. 69. 18 Ion Luca Ciomac, op. cit., pp. 42—43.
