Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
11 ACADEMIA ROMAN A §1 DESCOPERIRILE . . . 19 tima localitate unde ne mai este semnalatä о asezare hallstattianä,. este More§tiul51. Dar prima epocä a fierului mai este caracterizatä si printr-o intensä prelucrare a bronzului, industria acestuia atingind acum apogeul dezvoltärii sale. Numeroasele descoperiri de tezaure, de obiecte, dp podoabe sau de arme, constituie о dovadä cit se poate de edificatoare in aceastä privintä. Din aria geograficä de care ne ocupäm avem pinä acum un numär de patru depozite: Bogata, Brincovenesti §i Suseni datate in Hallstatt Ab §i Tirgu Mure$, datat in Hallstatt B^2. Dintre acestea remareäm in special irumosul si interesantul depozit de la Suseni, adeväratä perlä a descoperirilor arheologice din Valea Muresului53. Un loc deosebit in cadrul cercetärilor cu privire la perioada hallstattianä in tara noasträ il ocupä descoperirile scitice. Problemele legate de venirea acestei populari din stepele nord-pontice si asezarea ei in tinuturile noastre, a provocat о seamä de discutii, adesea contradictorii, intre partizanii scitismului si cei care tratau descoperirile scitice de la noi, cu deosebire cele de pe Valea Muresului — Tirgu Mures, Cristesti, Cipäu etc. — doar ca influente culturale. Färä a intra aici in amänuntele problemei, lucrurile fiind cunoscute, socotim cä aceste descoperiri de pe Valea Muresului apartin efectiv populatiei scitice a agathirsilor, amintiti in aceastä zonä, iar unele elemente de culturä localä, mai ales in ceea ce priveste eeramica, surprinse printre celelalte urme care ne-au rämas de la aceastä populate, reprezintä influente absolut normale din partea autohtonilor traci in mijlocul cärora s-au asezat. Odatä precizate aceste lucruri, sä vedem acum care sínt descoperirile scitice din spatiul geografic de care ne ocupäm. Cele mai estice descoperiri de pe Valea Muresului referitoare la sciti ne sint semnalate pe teritoriul localitätii Batos. In 1964, in locul numit „Lotul Dumbravä“ a fost descoperit un mormint de inhumafie care a avut ca inventar un vas mare de lut, 40—50 virfuri de sägeti si un akinakes. ln apropierea acestui loc s-а mai descoperit, in anul 1894, un alt mormint apartinind probabil unei fe-51 K. Horedt, in SCIV, VI, 1955, 3—4, p. 674. 52 M. Russu, op. cit., pp. 207—208. 53 Cf. nota nr. 7. 2*
