Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 5. (1975)
I. Arheologie
11 CASTRUL ROMAN DE LA BRlNCOVENE$TI . . . 67 NOTÄ ADITIONALÄ Dupä intreruperea din anul 1974, säpäturile la oastrul roman de la Bríncovenesti au fost reluate in cursul lunii iulie 1975, cind, mai bine de douä säptämini, s-au fäcut investigatii arheologice exclusiv in asezarea civilä. ln diferite puncte ale aeesteia au fost säpate sase sectiuni, toate in partea de NV a castrului, sectiuni in care s-au descoperit resturi de locuinte de lemn cu о sumarä temelie din pietre de riu, о fintinä, multä ceramicä romanä rosie provenitä din atelierele de la Cristesti si diferite obiecte de uz practic sau gospodäresc. Ceramica finä importatä din Gallia, Germania, Pannonia sau din alte párti ale lumii románé se dovedeste a fi о rara avis. Jnteresant de relevat este faptul cä ín asezare nu s-au intilnit constructi de zid (piaträ sau cärämidä), bordeie sau gropi de provizii, iar fragmentele de tigle si cárámizi au apárut cu tótul sporadic. ín citeva cazuri s-а constatat cá locuintele au fost mistuite de foc. Rämine sá se stabileascá, daca este sau nu vorba ide un incendiu de proportii mai mari in asezare, dacá si in ce másurá el se poate sincroniza cu urmele de incendiu observate si in unele locuri din interiorul castrului si daca toate aceste semne de distrugere violentá pót fi puse in legáturá cu anumite evenimente politico-militare, cunoscute din alte surse istorice. Plinä de semnificatie economicä si etno-culturalä ni se pare imprejurarea cä in asezarea civilä ceramica rosie de calitate superioarä se gäseste in proportie de 90—95% fatä de celelalte categorii ceramice, fapt care contrasteazä puternic cu situatia din asezärile rurale daco-romane, descoperite pinä acum in spa^iul Provinciei. Se reflectä aici, eredem, nivelul de viatä superior ál popula1;iei civile din canabe (negustori, meseria$i, familiile militarilor etc.), in comparatie cu randiznie de trai mai modeste ale comunitätilor dacoromane din mediul rural. 5*
