Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Ştiinţele naturii
90 ATTILA KELEMEN 6 le-am intilnit de asemenea in tot cursui anului, speciile HIRUNDO RUSTICA $i DELICHON URBICA, dar nici acestea nu au cuibärit aid. Au fost prezente ca spécii clocitoare urmätoarele: JYNX TORQUILLA, ORIOLUS ORIOLUS, SYLVIA BORIN, SYLVIA COMMUNIS $i MUSCICAPA STRIATA. La aceste spécii am gäsit cuiburi cu ouä, sau cu pui. Nu au fost gäsite cuiburile speciilor EMBERIZA CITRINELLA, PHYLLOSCOPUS COLLYBITA ?i PHYLLOSCOPUS SIBILATRIX, insä prezenja lor permanentä in primele trei aspecte ne ingäduie sä deducem cuibőritul acestor spécii pe teritoriul cercetat. A cuibärit pe teritoriu $i specia SERINUS SERINUS. De altfel aceasta este prima aparitie a speciei la Tirgu-Mure?. Cuibul a fost gäsit pe un pin Thuia, la о inäl^ime de 2 metri. A consumat mai ales seminjele plantelor Prunella, Taraxacum, Matricaria, Artemisia $i Capsella. La speciile clocitoare trebuie sä enumeräm incä urmätoarele: COCCOTHRAUSTES COCCOTHRAUSTES, CAPRIMULGUS EUROPAEUS, TROGLODYTES TROGLODYTES, TURDUS PHYLOMELOS, MOTACILLA ALBA 5i LANIUS COLLURIO exemplare ce erau insä prezente intr-un numär relativ redus. Avem citeva date interesante ?i din rindul speciilor rare, accidentale. A?a de exemplu apari^a in aspectui IV. a speciilor NUCIFRAGA CARIOCATACTÉS, TURDUS ILIACUS, TURDUS TORQUATUS, LOXIA CURVIROSTRA. REGULUS IGNICAPILLUS $i apadnia in numár mai mare a speciei BOMBYCILLA GARRULUS. Am observat citeva spécii interesante ?i in perioada pasajului cum sint MUSCICAPA PARVA, HIPPOLAIS ICTERINA, ANTHUS PRATENSIS. Din toate acestea rezultä cä in perioada de cercetare (adicä intr-un an intreg) autorul a observat 6.640 de exemplare aparCinind la 81 de spécii. Dintre aceste 31 de spécii au fost clocitoare, iar 50 de spécii au folosit teritoriul pentru alte scopuri, dar in viata lor acesta juca un rol ecologic trofic insemnat. Dintre cele 31 de spécii 26 au fost spécii sedentäre, iar 5 migratoare. Toate aceste cercetäri au dovedit marea important ce are cimitirul reformat in via^a avifaunei ora?ului Tirgu-Mure?. Dacä am incerca sä generalizäm aceste date am putea constata ce rol insemnat au aceste spa{ii verzi in via^a päsärilor, avind un drept rol de ultim refugiu in civilizáció ora$elor. Bibliografie FARKAS T.: Madárfaunisztikai és cönológiai vizsgálatok a solymári tónál. Aquilo 55—58 p. 133—158. KEVE A.: Magyarország madarainak névjegyzéke. Budapest, 1960. KOHL ST.: Studii ornithocenologice in apropirea Reghinului. Studii si materiale, II; Muz. jud. Tg. Mure?. 1967. KÖRODI G. I.: Vogelzönologische Forschungsergebnisse aus einigen Tieflands Eichen-und Mischwäldern Siebenbürgens. Vertebrata Hung. Tom. VI. 1964. fas. 2.
