Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
GRIGORE PLOEßTEANU, 2 prudentä — serié Barbu — de mult am voit a vä ruga sä-mi trimiteti spre vinzare, insä cu ocupa{iunile nu am mai ajuns. Nefiind deci la noi librar vő rog a-mi préda vreo 20 exemplare, care ered pe lingä toatá indolenta ce domne^te, le voi putea vinde, din parte-mi conferind la spese cu 5 fI., pentru un exemplar..."4. Probabil cä Barijiu i-a ?i trimis exemplareie cerute 5. Printr-o altá scrisoare, care se gäsejte in acela$i fond $i este datatä Reghin 26 octombrie 1882, Barbu il roagä pe Barijiu sä interviná in favoarea cumnatului sáu luliu Grecu „ascultätor de medicinä" in anul al ll-lea la Cluj 6. Acesta a concurat pentru un stipendiu al Asociatiunii in valoare de 200 de florini. Cercetind lista stipendiatilor Astrei nu am gásit numele lui I. Grecu. Baritiu socotise desigur cá stipendiul era mai de fölös unui student lipsit de orice sprijin material. О mare valoare au pentru noi márturisirile cuprinse in cel de-al treilea document pe care il publicam ?i care dateazá din perioada de sfirjit a carierei avocatului din Reghin. Scrisoarea, de fapt demisia, trimisá la 27 martié 1896 comitetului central al Astrei, se gásejte la Arhivele Statului Tirgu-Mure$ 7. La acea datá Patriciu Barbu se afla in „inchisoarea politialä" din Reghin, unde i$i ispájea condamnarea de 15 zile, pentru subscrierea Manifestului din ianuarie 18968. Prin scrisoarea mentionatá, Barbu se adresa conducerii Astrei cu rugämintea de a-l desárcina din functa de director al despärtämintului Reghin, post in care concetäjenii l-au reales in anui 1894, de$i era condamnat in procesul Memorandumului. „Subscrisul de Ia 1 mai 1875 de cind m-am a$ezat in Reghin ca advocat cu cea mai mare devotatiune m-am interesat de cauzele noastre politice, biserice?ti $i culturale $i am condus $i afacerile despärtämintului nostru mai tot ca director, dupa puterile mele márginite ?i debile de atunci $i pinä in ziua de azi", márturisejte cu indreptá^ire P. Barbu. Acum insä prin activitatea sa politicá a atras aten^ia autoritätilor, care-l urmäreau in permanent, iar ca sä figureze „numai cu numele de director este däunos pentru Asociatiunea noasträ ?i dezonorator pentru persoana mea" afirmá el. Pe de altá parte il impiedicau sä continue cu succes conducerea despärtämintului local al Astrei „multele ocupa^iuni ca director de bancä, ca advocat, econom etc."De aceea, propune inlocuirea sa cu Galaction ßagäu ori Petru Uiläcan. О astfei de hotárire fiind de competenda adunárii generale a despärtämintului, comitetul central al Astrei a hotärit, in $edinta sa din 2 aprilie 1896, 4 Bibi. Acad. R.S.R., Ms. rom. 1010, f. 133 v. 5 Deasupra scrisorii, Baritiu о notat: „comandate in 4 nov. la Krafft". 6 Bibi. Acad. R.S.R., Ms. rom., f. 174 v. 7 Arh. Stat. Tg.-Mures, Dosar Astra, Procese ale adunärii generale ale despärtämintului fi diferite corespondente. 8 Manifestul a fost semnat de I. Ratiu, G. Pop de Bäsesti, I. Coroianu, R. Patitia, G. Domide si P. Barbu. Cei sasé declarau cä, situindu-se ferm pe bazele programúim din 1881, vor continua lupta pentru realizarea aspiratiilor romőnilor din Transiivania. 340__
