Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
7 ASPECTE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI IACOB BOLOGA 317 Bologa era convins cä numai unindu-se sub stindardul unui singur partid politic care sä reprezinte interesele intregii nafiuni, romänii vor putea sá-fi revendice drepturile: „Voi sá-mi exprim perfecta convingere, cá női romänii numai lucrind cu tofii laolaltá in cea mai buná coinfelegere, vom putea face vreun progies imbucurätoriu in cauza noasträ politico-nafionalä $i cä deoarece azi nu mai putem ignora, cä s-au näscut $i intre noi partidé, care dacä nu zädärnicesc de tot ajufigerea la scopul dórit, cel pufin ne impiedicá inaintarea cátre acéla in modul cél mai simfibil: noi trebuie sä ne finem de о datorinfá sfíntá, a face tot ce ne mai e cu putinfä spre totala stirpire a acelor partidé $i spre inlocuirea lor cu una singurá, in nafiunea intreagá" 91. Cu toate acestea I. Bologa nu se va remarca in conducerea P.N.R. ca un I. Rafiu, G. Barifiu, sau V. Lucaciu. Activitatea sa remarcabilá, de$i desfá?uratá sub semnul aceleia$i modestii ce-l caracteriza, rámine aceea depusá in cadrul Astrei ca membru fondator, vicepre?edinte $i chiar prejedinte intre anii 1875—1877. Timp de 18 ani I. Bologa conduce toate $edinfele comitetului Astrei $i о mare parte a adunärilor generale. Luná de luná in revista ..Transilvania" la a cáréi aparifie a contribuit in mod deosebit, Bologa semneazä procesele verbale ale $edinfelor comitetului de conducere al Astrei incepind din 1870 piná la 21 aprilie 1888. Neprecupefind nici un efort I. Bologa s-a interesat de toate problemele Astrei, a luat in considerare toate propunerile, a incercat sä transforme Astra intr-un forum activ in care sä-?i gäseascä rezolvare problemele culturale $i social-economice ale romänilor din Monarhia austro-ungarä. A cäutat sä inläture disensiunile atit de ordin politic, religiös cit $i cele personale, incercind sä impunä о bunä infelegere, о largä colaborare intre membrii Astrei ca $i intre ace?tia ?i popor. Sint remarcabile in acest sens cuvintele rostite la adunarea generalä finutä la Orä$tie in 1884: ,,Dacä e ca sä se susfinä $i sä prospereze aceastä reuniune romäneascä trebuie sä se observe cu toatä strictefea al 3-lea A. din statutele ei, dupä care in adunárile asociafiunii sínt oprite orice dezbateri asupra obiectelor religioase $i politice incit acestea privesc la prezent" 19 20. Observind cä adunärile generale nu-$i ating scopul iar comitetul central nu putea sä cunoascä necesitáfile culturale din diferite finuturi, $i-a exprimat dorinfa in $edinfa din 3 mai 1868 „sä se infiinfeze atitea subcomitete sau reuniuni finutale prin diferite párti ale Transilvaniei, cite va fi de lipsä ?i cu privire la natura imprejurärilor cu putinfä"21. Propunind deci, infiinfarea „despärfämintelor finutale“ I. Bologa susfine ca ?n fruntea lor sä stea oameni cu pricepere, entuzia^ti ?i interesafi de chestiunile culturale, care sä constituie exemplu $i sä insuflefeascä poporul. Aceastä impor-19 Idem. 20 I. LUPA$, Andrei $aguna $i conducätorii „Asociafiunii transilvane" 1861 — 1922), Вис. 1922, p. 38. 21 V. CURTICÄPEANU, Miscarea culturalä romäneascä pentru unirea din 1918, Buc. 1968, p. 99.
