Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)

Istorie

DOUÄ MONUMENTE DE ARHITECTURÄ DIN TIRGU-MURE?

241

1 1

departe), la 0,63 m. ?i 0,58 m de peregi $i la 2,10 m inäl{ime de la podeaua pronaosului, are о deschidere de 6,19 m. Procedind astfei, mejterii pästreazä toatä lárgimea spatiului util ?i realizeazä un cintru moderat $i $i nu prea inalt.

Dincolo de iconostas, о compozitie de panouri trapezoidale arcuite spre un tavan relativ plan, pictat cu „Sfinta Troika" $i anul 1814, imbracä altarul. Numerotind laturile absidei de la nord spre sud cu cifre de la unu la cinci, observäm cum panourile doi, trei ?i patru pornesc de pe peretii notati la fei. Nu tot a$a se intimplä cu celelalte. Astfel, panourile unu $i cinci stau ca $i bolta semicilindricä pe nijte console ce descresc in lungime de la 1,24 m corespunzätor 1,28 m pe mäsurä ce se indepärteazä de punctele de imbinare cu panourile doi $i patru, aproape confundindu-se cu eie. Dar la rindul lor panourile corespunzind celor mai Iungi laturi ale absidei, 3,12 m prima $i 3,03 m a cincea, se impart in douä numai dupá rindul de scinduri care imbracä capetele consolelor $i urcá arcuindu-se pina la micui tavan amintit. Daca nu s-ar fi lucrat a$a, spafiul avea $ansa sä dobindeascä о formä regulatä §i armonioasä.

★

Biserica lui Bob reprezintä in zidärie aceia$i variantä planimetricä ca $i edificiul de lemn din vecinätate. Optiunea pentru tipul de plan dreptunghiuiar cu absidä semicircularä, navä ?i turn rezidä, desigur, in dorinta arhitectului loan Topler de a respecta intactá formula spatialá traditionalá. La sistemui de boltire, insä, maestrul nu mai manifestá consecventá, deoarece factorul confesional, determinant pentru programul intregii constructii, ii ímpunea rezolvári corespunzätoare tendintei greco-catolice, spre ritmuri $i viziuni spatiale cople^itoare.

Acoperirea cu calote boeme sau „á vela", necesita mai intii solutionarea problemei structurii. Trebuia ca nimic sä nu afecteze desfájurarea longitudinalá $i múlt prefuita perspectivä spatialä. De aceea, un schelet destul de suplu a ajuns sä alcätuiascä baza de pornire a calotelor boeme ?i a semicalotei. Pentru sustinerea acestui sistem de boltire ?i implicit, pentru inläturarea eventualelor impingeri, in anumite puncte — la mijlocul navei $i la capetele estice ale acestuia — peretii au fost ingro$ati ca sä permitä angajarea perechilor de pila$tri ionici. Acejtia prin intermediul impostelor sprijinä mai multe arce dublouri (fig. 8), care la rindul lor suportä greutatea calotelor. lntrebuintind dublourile, arhitectul urmärea printre altele, diversificarea ?i amplificarea spatiului dincolo de limita intradosurilor lor24 (fig. 4). Printr-o asemenea solutionare a acoperirii interiorului, s-a creat un ritm longitudinal neintrerupt, curgätor, cu cesuri verticale pregnante inspirate de criteriile constructive baroce. Ordonarea elementelor ?i, In general, intreaga conceptie care a stat la baza „construirii" spatiului * 16

24 Asupra vaiorii spatiului arhitectural interior, BRUNO ZEVI, Cum sä intelegem arhitectura, Ed. Tehnicä, Bucure$ti, 1969.

16 — Studii si materiale, vol. Ill—IV