Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
232 ALEXANDRU BAUER, Cu posibilitöti financiare mai modeste uni^ii i$i construiesc la Blaj, Lugoj $i Oradea, tot in aceia?i perioadá, catedrale mai reduse in dimensiuni $i mai simplu ornamentate decit bisericile romano-catolice 1. in acest timp, neuni^ii erau supu$i la tot felül de persecuti 2, iar biserica ortodoxa — care „reprezenta cea mai mare for^ä organizatoricä a poporului romänesc" 3, capabilä „sä constituie elementul de cäpetenie de trezire, nu numai a viejii culturale energice, dar $i a unei manifestari politice in sensui pur na^onal"4 — intimpina greutä^i in extinderea cultului, multe läca^uri fiindu-i luate $i trecute in folosinta unitilor. Inaugurarea programului de constructii biserice?ti, atit a celor catolice, cit fi a celor greco-catolice, coincide cu о reinnoire a artei arhitecturale ?i ornamentale. Revirimentul, survenit dupä о perioadá indelungatä de stagnare, este datorat indeosebi introducerii stilului baroc in Transilvania de cätre Curtea de la Viena. Initial barocul fusese primit cu rezerve, insä treptat aria sa de räspindire se lärgise, ajungind ca spre mijlocul secolului al XVIII-lea sä domine in arta Transilvaniei. Mai intii $antierele deschise in urma comenzilor bisericii catolice $i ulterior cele ale nobililor transilväneni, oferä noului Stil, (care intre timp primise caracter oficial) terenul cél mai favorabil de manifestare $i-i deschid calea spre consacrarea deplinä. Arta romäneascä, in schimb, se dovedejte hotärit rezistentä fatä de solubile venite din afarä $i numai conditiile politice concrete, precum $i arta promovatä de biserica catolicä in colaborare cu autoritätile, determinä ca, in evolutia ei, sä se contureze orientäri noi. Astfel, ambianta artisticä a bisericii unite, favorizatä de autoritäti, se deschide timid in fata formelor baroce pe care le admite färä entuziasm, le receptioneazä in mod gradat ?i — in contrast cu arta catolicä, unde generaserä о arhitecturä exuberantä — färä a le supralicita, le dä о expresie nouä, mai originalä. Prin acest proces de treptatä asimilare, desfä$urat pe parcursul unei perioade lungi de timp, liniile de continuitate ale tradifiei in arta bisericeascä s-au intrerupt, dar, concomitent, s-a realizat pentru arta romäneascä „un prim contact direct cu arta apuseaná" 5, cu „marile curente de artä apuseanä" 6. insä in arhitectura bisericii ortodoxé, actiunea de infiltrare a barocului, de$i s-a fäcut simfitä in tot cursul secolului al XVIII-lea7. dobinde$te un 1 GRIGORE IONESCU, Istoria arbitecturii in Románia, II, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1965, p. 245—246. 2 Istoria Romániai, III, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1964, p. 423. 3 NICOLAE IORGA, Istoria romänilor din Ardeal si Ungaria, II, Ed. Casei Scoalelor, Bucuresti, 1915, p. 124. 4 Ibidem, p. 125. 5 VIRGIL VÄTÄSIANU, in Istoria Romäniei, III, p. 575. 6 PAUL PETRESCU, Uniunea de conceptie constructiva si decorativä a bisericilor de lemn lomänesti, in Studii si cercetäri de istoria artei, seria Artä plastica, tomul 14, 1967, nr. 1, p. 23. 7 VIRGIL VÄTÄSIANU, Contributie la studiul bisericilor de lemn din Tärile Romane, in Anuarul institutului de istorie din Cluj, III, 1960, p. 35; MIRCEA TOCA ?i GÉZA STARMÖLLER, Douá biserici románesti din Cluj in jurul anului 1803, in Studia Universitatis Babes-Bolyai, Series historia, fase. 1, 1968, p. 32. 2
