Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
9 POPULAJIA SCAUNULUI MURE$ 187 cu fáranii liberi. Neavind imunitáfi, armaliftii erau obligati Ia sarcini fiscale fi publice ca fi ceilalfi contribuabili. Obligativitatea suportárii permanente a sarcinilor fiscale fi publice de cátre armalifti a fost hotáritá in 1711, 14 iar in 1714 diéta a stabilit ca tofi nobilii care nu au cél pufin doi iobagi sä fie impufi ’5), ceea ce a insemnat excluderea unora din rindul nobililor imuni fi trecerea lor in rindul nobililor contribuabili. Pentru aplicarea hotärírii diétáié, adunarea generáló a scaunului Muref din 15 august 1715 a verificat starea nobililor, fi cei in situafia de mai sus, cca. 15% din nobili.au fost impusi, iar in conscripfia din 1722 au fost asimilafi armaliftilor. (Cite trei nobili din Band fi Cioc, cite doi din Cráciunefti fi Gáefti etc.) 16. intre anii 1713 fi 1722 numárul armaliftilor scade de la 288 (7,46% din totálul populafiei contribuabile) la 273 (6,34%) defi, in ansamblu, numárul gospodáriilor contribuabile create in aceastá perioadá cu 11,44%. Deci, in cazul armaliftilor, scáderea numárului gospodáriilor este atit absolutá cit fi raportatá la ponderea pe care о defineau in ansamblul populafiei contribuabile 17. Repartizarea teritorialä a armaliftilor nu era uniformä in satele scaunului fi nici proporfionalá cu numárul total a! gospodáriilor. In 56 de sate nu se afla nici un mic nobil, in 19 sate era cite о singurá familie, in 34 de sate erau intre 2-5 familii, in opt sate erau intre 6—10 familii, in cinci sate erau intre 11—15 fi in douá sate peste 16 familii de armalifti 18. Cele 273 familii de armalifti reprezentau doar 6,34% din totalui gospodáriilor, dar ele erau mai instárite decit celelalte categorii de contribuabili, nu atit in privinfa sesiilor, deoarece le reveneau 6,42% din numárul total al sesiilor locuite, ci in privinfa altor bunuri 19. Astfei, ei posedau 10,64% din cai, 10,59% din tineretul bovin, 9,54% din boii de jug fi 7,86% din váci. Lor le revenea 9,89% din terenul arabil cultivat fi 13,95% din vita de vie. Cazanele de tuicá ale armaliftilor reprezentau 12,50%, iar cele de bere 7,41%, aducindu-le 9,59% din veniturile acestor ocupafii. $i mai mare era proportia lor din numárul morilor contribuabililor, care era de 26,32%, iar venitul realizat de 44,05%. In schimb din venitul adus de meftefuguri le revenea doar 5,78%. ín operafiile de credit erau mai antrenafi, revenindu-le 12,42% din suma banilor dafi cu imprumut, dar fi 13,49% din datorií. La caracterizarea stárii materiale a 14 BENKO JÓZSEF, Az erdélyországi nemes székely nemzet képe, (Tablóul nobilei natiuni secuie$ti din Transilvania) Cluj, 1806, pag. 31; IMREH ISTVÁN, Majorsági gazdálkodás a Székelyföldön a feudalizmus bomlásának idején (Gospodária alodialö in Secuime, in timpul descompunerii feudalismului), Bucuresti, 1956, pag. 15—16. ,s) G/'ál/ L/ászló/ op. cit., pag. 204. u) Arhivele Statului Tg.-Muref, Arhiva Scaunului Muref, Lustre fi conscripfii militare, nr. 3, fiiele 321—329. 17) Presupunem cá scáderea numárului armalistilor s-ar fi datorat ciumei, finind seama de faptul cá ei nu-fi pierdeau nobilitatea chiar dacá sáráceau, pierzindu-si averile. ls) Pentru numárul familiilor de armalisti pe sate vezi tabelul nr. 1, in anexá. ,9) Datele centralizate pe categorii sociale sint arátate in tabelul anexá nr. 4.
