Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 3-4. (1972)
Istorie
5 О CANA DB COSITOR $1... PROVENIENJA El 171 Intrucit ocupatia, functia, respectiv fcoala latina ale cáréi cursuri le-a terminat donatorul nu ne sint cunoscute, in privin^a cáii de penetrate in Transilvania a acestei piese sintem siliti sá emitem doar ipoteze. Prima ipotezá ar fi aceea cá piesa sá fi fost adusä de „fra^ii moravi“ — habanii, de la care donatorul ar fi procurat-o prin mijloace fi modalitáti necunoscute. „Fradii moravi" fiind insá de baftiná mai ales din Tirol, Bavaria, Hessen etc. aveau limba materná germaná, fapt márturisit chiar fi de documentele lor scrise 23. Este foarte putin verosimil faptul cá ar fi adus cu ei in Transilvania о caná utilizatä initial de protestáns cehi, avind chiar о inscriptie cehä. Credem, aceastä supozitie cade de la sine. A doua ipotezá ar fi calea comertului24. Dar de ce sä se achizitioneze о piesä confectionatä pt. protestantii cehi de cätre un Protestant transilvánean, cu limba materná maghiarä, cum rezultä din inscriptia cu referire la actul donärii ? Trebuie deci eliminatá fi aceastá ipotezá de lucru. Altá supozitie, cu ceva mai verosimilá ar fi aceea cä donatorul ar fi participat in campaniile principelui Gabriel Bethlen, angajat in räzboiul de 30 de ani de partea protestantä 25. ln acest caz, participantul „Ferencz Deák" ar fi putut ajunge, prin diferite cäi, in posesia cänii pe care a donat-o, ulterior, bisericii reformate din Tg.-Muref, dindu-fi seama cá ea este un vas sacru. A patra fi nu mai putin plauzibilá ipotezá ar fi aceea a penetratiei prin legäturile existente intre teritoriul Cehoslovaciei fi Moldova, iar pe de altá parte, legäturile dintre Moldova fi Transilvania. Se cunoafte faptul cá Jara Moldovei constituia un loc de refugiu pentru protestantii cehi, prigoniti in propria lor patrie26. Nu mai putin cunoscute sínt fi legäturile strinse fi multiseculare dintre Moldova fi Transilvania27. Sá fi ajuns oare aceastá piesá in posesia donatorului printr-o cálátorie fácutá in Moldova, eventual in cadrul vreunei „legatii bisericefti" (obicei in cadrul cáruia seminariftii de teologie mai experimenta^ au fost delegati pentru predicá la alte comunitáti bisericefti protestante) 28? Sau eventual sá fi ajuns aici prin cálátoria fácutá in Transilvania de vreun Protestant céh care fi-a gásit azil in Moldova? 23. HORST KLUSCH, Die Habaner in Siebenbürgen, in Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 11 (1968), 2, p. 21—22; Cf. MAGDALENA BUNTA, Habanii in Transilvania, in Acta Musei Napocensis VII (1970), Cluj, in extenso fi cu bogata bibliografie. 24. Comertul Transilvaniei avea legäturi si cu apusul: Buda, Praga, Viena etc. cf. Istoria Romániei, II, Bucuresti, 1962, p. 236. 25. Din Istoria Transilvaniei I, Bucurefti, 1960, p. 140. 26. I. MICU, Acél Mihai din Ceh, in Magazin Istoric V (1971), nr. 12, p. 19 cu bogata bibliografie citatä. 27. „Foiala (sic!) [Intre Secuime, n. n.] fi Moldova fi Valahia a fost moftenitä din tatä in fiu incä din timpurile strävechi" spune istoriograful burghez KOZMA FERENC in lucrarea lui A Székelyföld... Budapest, 1879, p. 124. 28. V. art. II din Suplimentul Statutului Colegiului reformat din Tg.-Muref, in KONCZ JÓZSEF, A Marosvásárhelyi evang. reform. Kollegium története, Tg.-Muref, 1896,. p. 78.
