Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
48 P. JANOS — D. KOVÁCS 6 fiind prezente culturile Ariufd, Hallstatt fi La Tene. Unele fragmente sint lucrate chiar Ia roatä dintr-o pastä cenufie, find, pudroasä (Pl. XXI, fig. 114—127). 36. La marginea sud-esticä a comunei, pe terasa denumitä „Teleac" (.Jelek"), la insilozarea cartofilor s-au gásit mai multe puncte cu bordeie fi gropi de provizii. Dintr-unul din aceste silozuri s-au putut salva trei ace din os, un ciocan, 16 suveici, precum fi multe fi variate fragmente ceramice hallstattiene, frumos ornamentate. Printre altele s-au mai gásit fi; citeva vase fi cefti intregi (Pl. XXII, fig. 128—143). XIII. S1NMÄRTIN 37. In apropierea izvorului de apa mineralá din satui Ciucani, la des(elenirea parcelei de lingá poteca ce duce la izvor, s-au recoltat mai multe fragmente de ceramicá din epoca bronzului fi dacicá (Pl. XX, fig. 108—110). 38. La incrucifarea drumului comunal cu cél care duce la izvorul de apa mineralá din satui Ciucani, comuna Sinmártin, se gásesc nifte gropi de nisip lutos. Una dintre aceste gropi a dezvelit inventarul bogát al unui bordei. Lingá fragmentele de vase cu pastá zgrunjuroasá de tip Wietenberg s-au mai gásit fi fragmente de ceramicá hallstattianá (Pl. XX, fig. 111—112). 39. Ürme de afezári dacice se gásesc fi in apropierea bifurcatief drumurilor raionale fi comunale, nu departe de grajdurile C.A.P.-ului din Sinmártin. De aici s-a colectat un vas frumos fi multe fragmente ceramice geto-dacice (Planfa XX, fig. 113). XIV. SINSIMION Aceastá comuná figureazá cu incá douá puncte női de descoperiri asheologice. 40. La marginea nordicá a comunei, intre drumul raional fi terenu! de inundate al Oltului, pe coama terasei a doua, intr-o zoná destul de alungitá, s-au colectat fragmente ceramice, vase fi cefcu(e, mite de foc, о ghioagá de piatrá, calupuri de chirpic care, impreuná cu urmele gropilor de provizii gősite in cariera de nisip, dovedesc existenja unei afezári intinse fi mari. Marea majoritate a materialului se incadreazá in cultura dccilor. Afezarea depáfefte chiar fi limitele comunei, pornind de la moara de pe Olt spre nord, aproape piná la Sintimbru. Tot aici am recoltat fi ceramicá feudalá, intre altele cahle medievale databile in sec. XV—XVI (Pl. XXIII, fig. 144—147). 41. Aproape de centrul satului Cetá(uia, comuna Sinsimion, in peretele estic al carierei de lut s-a gásit un cuptor a cárui pardosealá era fácutá din fragmente ceramice de facturá dacicá, iar pere(ií cuptorului din lut amestecat cu pleavá. in apropierea acestui loc, cárámidarii au gásit un ciocan fi un celt de fier (Pl. XXIII, fig. 148—149).
