Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
46 P. JANOS — D. KOVÁCS 4 un fragment de vas ro$cat, lucrat la roatá, imitind vasele románé, un capac (?) in forrná de farfurie $i fragmente de ri?nitä (Planta XVI, fig. 60—62). VI. HARGHITA 22. In intravilanul satului Siculeni, aproape de monumentul mácelului de la 1764, numit Siculicidiu, pe un loc cu izvoare abundente, cu ocazia intáririi funda(iei unei case, au ie?it la lumina zilei citeva fragmente ceramice $i о сеанса cu toartá ridicatá, avind о forma pu(in ráspinditá in Bazinul Ciucului (Planca nr. XVI, fig. 63). VII. MADARA? 23. in botárul estic al acestei comune, in panta sud-vesticá mai domoalá a punctului denumit „Hátsó Sásaszó", in aráturá s-au gásit fragmente de ceramicá dacicá inso(ite de zgurá de fier ?i bulgári de chirpic. Astfel, acest punct reprezintá limita sudicá a zonei de reducere a fierului din partea vesticá a liniei pöduroase denumite „Köd“ (Pl. XVI, fig. 64—66). Vili. MIERCUREA CIUC 24. In botárul orasului $i al cartierelor din Miercurea Ciuc, pe linia a$ezárilor $i fortificatiilor deja cunoscute, női descoperiri arheologice dovedesc insemnátatea acestei localitá(i, ce se datorejte pozi(iei sale centrale. Lingä cele ?ase cetá(i cunoscute mai de mult, mica a?ezare situatá deasupra Bailor din Miercurea Ciuc, cu fragmente de ceramicá cu $nur, este о márturie nouá a neoliticului destul de frecvent din Ciuc (Pl. XVII, fig. 67—72). 25. Matériáiul bogát dacic descoperit pe maiul drept al Oltului, in punctui denumit „Ráchiti^“ face parte din zóna cetá(ii ,,Cetá(uia" („Kisvár“) din Jigodin (Pl. XVII, fig. 73). 26. Mormintul de inhumane descoperit cu lespede $i avind in inventor cinci vase de lut ars, gásit in centrul cartierului Jigodin $i databil la faza tirzie a epocii bronzului, apartine unei a$ezári mai mari situate pe terasa a ll-a a Oltului (Pl. XVII, fig. 74—76). 27. Pe marginea esticá a cartierului Jigodin, in cariera de nisip de lingá cimitirul romano-catolic, s-а gásit un prisnel de lut ars, un pinten, о strachiná $i mai multe fragmente ceramice, probabil din sec. XI—XII (Pl. XVII, fig. 77—79). IX. MIHAILEN! Miháileni $i cu satele Vácáre$ti $i Nádejdea sint, de asemenea, puncte női pe harta noastrá arheologicá. 28. ín centrul comunei, in curtea Consiliului popular Miháileni, la főstül conac Minier $i in grádina din jurul conacuiui, cu ocazia des(elenirii $i a lucrárilor la unele funda(ii, s-au scos la suprafa(á cioburi variate datind din epoca fierului timpuriu $i pina in feudalism (Pl. XVIII, fig. 80—82).
