Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Ştiinţele naturii
STUDIU ORNITOCENOLOGIC IN APROPIEREA REGHINULUI de $TEFAN KOHL Studieren populatiilor de pásári din diferite biocenoze a luat in ultimele trei decenii un maré avint. Pe língá cunoa?terea populatiilor de pásári din diferite tipuri de páduri sau livezi din tara noastrá (I. KORODI GÁL 1957; 1958; 1958; 1960 ?i D. MUNTEANU 1963) este de dórit a cunoa?te ?i componenta calitativá ?i cantitativá a ornitofaunei din diferite biocenoze formate in ?anturi cu о vegetare marginalá. Asemenea janturi naturale sau chiar artificiale pot avea о importantá deosebitá mai ales dacá ele tree prin suprafete mai mari neimpádurite, sau chiar prin terenuri folosite intensiv pentru agriculturá. Importanta acestor ?anturi constá in faptul cá pót oferi pásárilor locuri de cuibárit, de hránire, de adápat ?i baie. Totodatä insá aici gásesc adápost multe insecte dáunátoare ca ?i buruieni care, dacá nu sint lichidate de factori biotici sau abiotici, pót deveni dáunátoare pentru culturile din terenurile invecinate. Componenta ornitofaunei acestor ?anturi este influentatá de mai multi factori, de exemplu: configuratio imprejurimii (a?ezári omene?ti, apropierea pádurii, culturi agricole etc.), continuitatea vegetatiei, prezenta sau lipsa apei, precum ?i de adincimea ?i látimea ?antului (E. SCHMIDT 1963). О importantá deosebitá prezintá vegetatia. Ráspindirea, ca ?i componenta vegetatiei in asemenea biotopuri este de multe ori influentatá de activitatea pásárilor (endozoochoria). Scopul acestei lucrári este cunoa?terea calitativá ?i cantitativá a ornitofaunei acestei biocenoze, stabilirea speciilor caracteristice, pentru ca astfel sá putem evalua just rolul acestor biotopuri in naturá. Terenul cercetat. $antul cercetat este situat intr-o micá vale la nordvest de Reghin (46° 47’; 24° 40‘), jud. Mure?, la cca 5 km distantá de óra? (420 m altit.). In maré parte are о directie nord-sud ?i numai ultima portiune se indreaptá in spre vest. Lungimea lui este de cca. 2 800 m ?i poate fi subdivizat in trei portiuni (Vezi schita de pe Pl. Vili.). Prima portiune (lungá de 1 600 m) este márginitá de numeroase tufe, alcátuind in unele locuri desi?uri aproape de nepátruns. intilnim aici speciile enumerate dupá gradul lor de freeventá: Crataegus monogyna, Salix sp., Prunus spinosa, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Evonymus europaeus, Viburnum opulus, Alnus incana ?i Acer tataricum. Intre ierburile nesemnificative se intilnesc in micile lumini?uri: Carduus acanthoides, Leonurus cardiaca ?i Dipsacus laciniatus.
