Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)

Istorie

102

P. GYULAI

4-ie$ti nu se aflő pecetea scaunului Miclojoarei ci numai un tipor sigilar vechi, al „natiunii“ secuie?ti16, identic — probabil — cu piesa noastrá. Interesemtől relicvá istoricá de aici a fost depusá — apói — spre pástrare, prin 1877—78 in főstül Muzeul Ardelean. Neconstituind о donate, piesa a rámas neinventariatá ?i necunoscutá cercetátorilor, ?i — la un moment dat — crezutä dispärutä.

Comparind tiparul nostru sigilar cu cél mai sus amintit al comitatelor, constatam о identitate [mergínd pina la detalii] in ceea ce prive?te ornamenta{ia, stílül, forma ?i matériáiul. Diferá doar figura heraldicá din cimp ?i legenda. Asemánárile se constatá ?i in privinta dosului tiparelor sigilare.

Cele mai sus expuse adeveresc — eredem — nu numai contemporanei— tatea, ci ?i atelierul de confectionare identic pentru cele douá exemplare.

Neavind cunojtintá despre existenta unui sigiliu al „natiunii" secuie?ti inainte de anul 1659, sintem inclinati sä eredem cá nici cél al comitatelor nu depä?e?te in vechime aceastä data, ambele fiind confectionate ca urmare a Hotáririlor dietei de la Sebe?.

In fine, remarcám faptul cá executarea tiparului sigilar din otel al comitatelor, se poate explica prin necesitatea unei modificari in legenda őri— ginalului, la un scurt rástimp dupá 1659.

re 27 august 1822. Scaunul Odorhei cátre seaunul Miclo?oarei. Arh. scaun Micloíjoarei in Arh. Stat. Sfintu-Gheorghe.