Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)

Istorie

"5

DATE PRIVIND ANSAMBLUL CETÄTII DIN TlRGU MURES 83

pentru aceastá afirmatie. Concluziile de ordin stratigrafic ?i materialele descoperite prin cercetärile arheologice demonstreazä faptu! cä in jurul !bisericii ?i mänästirii de pe platou s-a ridicat, probabil in a doua jumätate a veacului al XV-lea prima cetate din Tirgu Mure?, numitá in unele Izvoare „Castelul mic“ (Kis-Kastély)9 10 *. О mentiune, legatä probabil de aceastá fortificatie, se aflá intr-un document care constituie — poate — un terminus ante quem emis de acela?i vice-voievod al Transilvaniei fa 23 februarie 1487 la Tirgu Mure?11 referitor la delimitarea unor proprietati, unde se aminte?te de „Piriül $antului Cetätii" („Wararokya")11.

Mentionom, totodatä, cä nu ar fi exclus ca in lucrärile de fortificare лЗт veacul al XV-lea sä fi fost inglobate ?l unele intärituri mai vechi.

Jinind seama cä prima cetate din Tirgu Mure? a fost insuficient cunoscutä pinä la cercetärile noastre din 1963—1964, este necesar a compara rezultatele primelor säpäturi arheologice cu putinele informatii istorice, ?i observatiile asupra turnurilor rämase incá din vechea incintä, pentru a conchide cele ce urmeazä.

Cetatea se limita la teritoriul din jurul bisericii ?i mänästirii, folosind poate ?i intärituri anterioare ale acestora, iar vestigiile ei au fost partial integrate in fortificatiile din sec. XVII. Dupä elementele pästrate, se pare cä cetatea din a doua jumätate a secolului XV, ar fi avut eventual un plan pentagonal neregulat12. Cercetärile arheologice efectuate pinä acum au arätat cä, din prima incintä fortificatä, s-au pästrat fundatiile zidurilor pe latura de vest a cetätii ?i pe latura sudicä, intre bastionul „Täbäcariior“ ?i cel al „Blänarilor“ (la adincimea de 2 m — 2,10 m), precum ?i douä turnuri pätrate, inglobate in incintä din sec. XVII, turnuri caracteristice atit pentru forma lor in plan (pätratä, diferitä de cea poligonalä a bastioanelor din sec. XVII), cit ?i prin „gurile de päcurä" — (machicoulis) de Ta partea lor superioarä. In privinta traseului zidurilor „Vechiului castelcetate", rezultatele säpäturilor au adus urmätoarele precizäri:

Latura de vest a primei cetäfi unea un turn existent atunci pe locul actualului bastion al „Täbäcarilor“ (1620) din coltul de sud-vest al cetätii din sec. XVII, cu „Turnul mic“ mergind spre nord, iar latura de sud lega turnul de pe locul aceluia?i „bastion al Täbäcarilor" cu cel pätrat inglobat in „bastionul Blänarilor", poate in jurul anului 1629 (data probabilä a construcfiei acestui bastion). Zidurile incintei, pästrate numai in fundafie (grosime de 0,60—0,70 m), erau executate din piaträ de riu cu mortar de culoare albä, constituind un fei de emplecton, precum ?i din cärämidä de dimensluni diferite (variind intre 29 (28,5) X 13 X 5 (5,5) cm, sau 21 X 21 X 5 cm). Pe aceea?i laturä de sud, peste aceste fundatii, s-a a?ezat mai tirziu (in sec. XVII) un zid avind aproximativ aceea?i directie.

9 ORBÁN BALÁZS, op. cit. lac. cit.

10 NEMES GÁBOR, manuscrisul ей.

U SZÉKELY OKLEVÉLTAR, vol. V., Cluj 1896, pag. 28—29.

12 V. VÄTÄSIANU, op. cit. pag. 575—576, precum si la ORBÁN BALÁZS, op. cit. pag. 122 passim. De asemeni ín raportul—memoriu al parohului reformat NEMEIS GÁBOR din 1809, ín manuseris ín Arhiva bis. reformate din Tirgu IMure?.