Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
80 A. BOGDAN 2 tive, incepind cu epoca neoliticä. Printre cele mai importante descoperiri, un deosebit interes prezintä apartya unuia din cele ma vechi bordeie neolitice de pe teritoriul (ärii noastre, apar^inind purtätorilor culturii Cri?. Acest bordei — situat la о adincime de 3,40 m, avea о forma rectangulará. intr-unul din colfurile sale afiindu-se un mic cuptor. Stratui de culturä Cri? confine, pe lingo numeroase fragmente ceramice caracteristice, ?i citeva fragmente specifice culturii ceramicii liniare. Continuitatea de vie^uire pe platou este atestatá apói prin suprapunerea peste stratui neolitic a unei ajezöri din epoca bronzului, fiind de citat aici citeva fragmente ceramice din cultura Co(ofeni, Wietenberg, majoritatea celorlaite, insa, ilustrind ceramica de facturä comunä. De asemeni, a fost identificata, prin cercetäri, о a?ezare cu douä niveluri, din prima epocá a fierului — Hallstatt, caracterizatä prin locuinfe cu vetre in coif ?i numeroase piese ?i obiecte de inventar. Epoca romaná este documentatä prin fragmente ceramice din secolele II—III e. n. — ceramica de uz casnic ?i citeva imitari din specia „terra sigillata“, iar epoca migratiilor printr-o serie de fragmente ceramice din veacul al IV-lea e. n. О desccperire a cáréi insemnátate, eredem, nu mai trebuie sublimata, prezintä identificarea unor fragmente ceramice, databile eventual in veacurile X—XII**. In secolele XV—XVI s-au construit diferite monumente, amintite mai sus, ale ansamblului de pe platóul cetáfif. in preajma bisericii a fost descoperit un cimitir folosit in veacurile XIV—XVII, a?a cum dovedesc monedele ?i alte piese de inventar gásite, precum ?i stratigrafia mormintelor. Perioada ocupa(iei austriace a cetajii este atestatá prin numeroasele piese ceramice (secolele XVIII—XIX), monede ?i alte obiecte, descoperite in straturile superioare ale depunerilor arheologice. Rezultatele cercetárilor arheologice, coroborate cu informabile furnizate de documentele serise, vor contribui la cunoa$terea istoriei dezvoltárii ora?ului, $i a ansamblului de monumente al cetá(ii. * Cele dintii documente serise care mentioneazá ora?ul Tirgu-Mure? dateazá din secolul al XlV-lea, $i anume registrele de dijme papale din anii 1332—1337, care se referá la „Novum Forum Siculorum" (Noul Tirg Secuiesc)1. Faptul cá dijma plätitä de acest tirg era considerabilá demonstreazá ** ín Tnansilvania dezvoltarea culturii materiale autohtone este influentatá de evoluta istoricä a acestui teritoriu. Aceastá evői utie a determinált desigur, о tendinea arhaiaantä intregului prooes de dezvoltare a culturii materiale autohtone $i aceasta foarte probabil pinä in veacul al XII-lea. Interpretarea diatä materialelor din sec. X—XII, semnalate de noi, apar^ine colegului RADU HAITEL. i Cf. TR. POPA: ,,Monográfia ora?ului Tirgu Mure?“, Tirgu Mure?, 1932, pag. 52 ?i N. SZABÖ, „Despre formarea arhivei ora?ului Tirgu Mure?“, in Rev. Arhivelor an 3. nr. 1. precum ?i ORBÄN BALÁZS „Székelyföld leírása“ vol. IV. Budapesta, 1870, pag. 106 passim.