Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 2. (1967)
Istorie
74 A. ZRÍNYI 2 A doua piesä (nr. inv. 2 910) provine din fosta colec(le „Kovács Ferenc" preluatá de muzeu de la Liceul „Unirea“ din localitate. Locul de descoperire al vasului nu este indicat, in baza analizei mocroscopice a pástéi gálbui-cárámizie a vasului (con(inind ca ingredient fulgi de mica), se poate presupune cä el era confecfionat ín atelierele de olárit din Crlstefti. Acest vascior se apropie mai mult de forma clasicä a vaselor-bibe- Toane din sticlä. Trebuie insä remarcat cä este mai superficial lucrat decit celälalt váscior (Pl. L). Dimensiunile: inälfimea actualá este de 56 mm (búza ii lipse$te), diametrul la extremitatea superioará: 28 mm, diametrul maxim (corpul vasului) 62 mm, diametrul la bazä 32 mm, avind fundul inelar; lungimea ciocului fragmentat este de 19 mm, lá(imea lui la bazá 24 mm. diametrul la virf 12 mm, fiind preväzut cu un orificiu de 2 mm0. La о distanfä de 12 mm de la bazä se poate observa urma unui sänfulef rudimentär, care eventual ar fi putut servi la fixarea vreunui material care sä protejeze gingia sugarului. Capacitatea recipientului este de 51 cmc (cifrä absoluta). ★ La analiza celor douä vase, chiar la prima vedere putem observa insemnata deosebire existentä intre eie. Prima piesä descrisä de noi poartä träsäturile caracteristice ale ceramicii Latene-ului dacic4. $i acest flicru este firesc. Cunoa$tem faptul cä in locul ajezärii romane de la Criste?ti, inaintea cuceririi Daciei, a existat un sat mic al dacilor5, care ulterior a fost transformat in aceea a$ezare romanä ruralä in care s-a amenajat un centru important de olärit, vestit prin vasele de imitate „terra sigillata". ln lumina ultimelor cercetäri privind cucerirea ?i stäpinirea Daciei de cätre romani6, putem presupune cä primii mesteri din acest centru de olärit aparfineau populafiei dacice bä$tina$e. Astfel se poate explica influenza ceramicii locale dinaintea cuceririi romane, supraviefuirea elementelor dinaintea stäpinirii romane in tradita olarilor de la Criste$ti, sä nu vorbim despre faptul cä au mai contribuit $i cerinfele populafiei bästinaje care erau obijnuite cu un tip specific de ceramicä7. Credem cä la acest vas träsäturile caracteristice ale ceramicii bä$tina$ilor sint a$a de evidente, incit nu ne este greu de a stabili influenfele me$terilor daci asupra ceramicii provinciale din timpul stäpinirii romane, lucru de altfel destul de dificil identificabil la acest tip de ceramicä8. Cea de-a doua piesä prezintä träsäturile caracteristice ale ceramici' romane provinciale din Dacia, a ceramicii postevolutive, deja decadente 4 ISTORIA ROMÄNIEI, vol. I., Bucure$ti, I960, p. 269—270 si 324. 5 DÓRIN POPESCU, Cercetäri arheologice in Transilvania (III) in: Materiale ?i cercetäri arheologice vol. II., Bucure$ti. 1956, p. 157. e ISTORIA ROMÄNIEI I., p. 390—391; cf. ?i D. PROTASE, Problema continuitäpii in Dacia in lumina arheologiel §i numismaticii, Bucuresti, 1966, p. 67. 7 ISTORIA ROMÄNIEI I., p. 410: cf. ?i DÓRIN POPESCU, op. cit. p. 185. 8 D. PROTASE, op. cit. p. 67 ?i 69.
