Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Istorie
56 CORNELIA GAAL, 4 maghiari ?i germani de la fabrica de cärämizi din Mure?eni ?i unii dintre ei disfribuiau insigne de 1 Mai ?i ziare socialiste. Din raportul polijienesc la care ne referim, rezultä cä la intrunire s-а vorbit despre importanda zilei de 1 Mai, despre satisfacerea altor revendicäri ale muncitorilor. Atmosfera insufletitä in care s-а desfä?urat íntrunirea este ilustratä ?i de faptul cä ziua de 1 Mai a fost särbätoritä ca ziua Solidarität^ internationale a oamenilor muncii, accentuindu-se unitatea existentä dintre muncitorii din toatä lurnea. Organizarea muncitorilor in era?ui Tg.-Mure? a fost urmäritä de cätre burghezie cu mare atentie. Un ziar burghez a publicat articolul intitulat ,,Drepturi pentru popor“, in care se spune printre altele cä „in ziua de 1 Mai au fost distribuite insigne socialiste rosii cu aceastä inscriptie“.11 Autoritätile au fäcut tot ce le-а stat in putintä pentru a inäbu?i mi?carea socialistä, pentru impiedicarea särbätoririi zilei de 1 Mai. Dupä evenimentele petrecute la 1 Mai 1899, s-а dat ordin ca sociali?tii sä fie controlaji cu mai multä severitate, sä li se facä perchezifü la domiciliu ?i mai cu seamä sä fie impiedicate intrunirile secrete. Vom reproduce aici citeva rinduri din dispozitiile oficiale trimise organelor polipenesti: ,, . . . Cercetärile necesare, dacä acestea eventual nu au fost fäcute pinä acurna sä fie intreprinse färä intirziere. . . Activitatea conducätorilor sociali?ti sä fie controlatä cu cea mai mare vigilentä, iar in cazuri justificate sä se efectueze perchezitii domiciliare . . . Intruniri secrete, in sälile obi?nuite ca si la periféria orasului, de ex. in pädure sä nu fie tinute .. .“11 12 Consecinta acestor mäsuri represive a fost cä un muncitor german, agitator socialist, Schmidinger care lucra la fabrica de cärämizi din Mureseni, precum ?i alti muncitori au fost expulzati din óra?.13 Särbätorirea zilei de 1 Mai 1899 a constituit о märturie a cre?terii sentimentului de solidaritate, a con?tiintei si a organizärii muncitorimii in spiritul luptei de clasä. Conj;inutul programului artistic al acestei särbätoriri a propagat ideea solidaritäjii ?i egalitätii oamenilor asupriji, indicind direcfia luptei clasei muncitoare ?i anume inevitabilitatea lichidärii nedreptätilor sociale, a asupririi ?i exploatärii. 11 Székely Lapok, (Fői secuiesti), 1899, 4 mai, anul XXIX, nr. 36. >2 Arhiva de Stat din Tg.-Mure?, Acte prez. dos. 19/899. 13 Arhiva de Stat din Tg.-Mure?. Acte politiene.sti (confidenpale), dos. 13/899.
