Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Istorie
19 45 MöRMlNTE SClTlCÉ LA CRÍSÍE$TI licä asupra culturi i populafiilor scitice din Transilvania. In aceas tä ipot,ezä existä motive ca akmakesul de la Criste?ti sä fie atribuit unei perioade mai vechi decit sabia de la Dobolii de Jos, despre care FETTICH crede cä dateazä din secolul VI—V i.e.n. Pärerea noasträ este confirmata ?i de P. D. LIBEROV, care a deseris un akinakes cu antenä, descoperit in curganul nr. 400 de la Jurovca39 ?i despre care afirmä cä ar data de la sfir?itul secolului al VI-lea sau inceputul celui de al V-lea i.e.n. Tot forme hallstattiene päslreazä ?i fragmentul de vas bitronconic gäsit in mormintul 9. Cele mai apro piate analogii ale acestui obiect le prezintä urnele gäsite de KOVÁCS ISTVÁN in strada Köteles Sámuel din Tg.-Mure? ?i cele descoperite ín mormintul 9. din strada Mikszáth.40 P. D. LIBEROV 41 deserie un tip de vas identic cu búza räsfrintä in afarä ?i cu preeminence ornamentale, descoperit in curganul nr. 407 de la Jurovca, despre care afirmä cä dateazä din secolul al VI-lea i.e.n. Cea mai apropiatä analogie in spa^iu la datarea inventarului arheologic al mormintului 10. se gäse?te in materialul descoperit in strada Mikszáth din Tg.-Mure?. Aici s-au aflat citeva inele de timplä cu capece conice, in prezenfa unor oale cu preeminence ?i ulcici42. Ineleie de timplä de la Cristesti reprezintä un tip caracteristic de podoabe scitice, pe care BOTTYÁN ÁRPÁD 43, adoptind pärerea lui REINECKE le derivä din anumite prototipuri grece?ti. Cunoa?tem de asemenea ?i analogii ale celor douä vase descoperite in mormintul 10. ?i anume: vase bitronconice cu preeminence s-au gäsit ?i la Tg.-Mure? in cimitirul din strada Mikszáth, dar vase de acest tip impreunä cu strachine cu buza räsfrintä se pot gäsi in toate locurile unde mergem pe urmele culturii scitice. V. A. ILINSCAIA44 descrie astfei de vase descoperite in curganul Nr. 2. de la Gherasimovca ?i о strachinä cu buza räsfrintä inäuntru, gäsitä in curganul nr. 3. de la Postavmuc.45 Despre vasele cu forrná bitronconicä se afirmä cä ar data din secolul al VI-lea i.e.n. iar despre 39 Op. cit. plan$a I. fig. 75. 40 Cli$eul acestui akinakes e publicat de ROSKA, in lucrarea A Székelyföld őskora (Preistoria teritoriului secuiesc), fig. 78—79. 41 Op. cit. planca I., fig. 67. 42 KOVÁCS, Op. cit. passim. 43 Op. cit. p. 59. 44 Keramika skifskih родгеЪепЦ posulia in Voprosi skifo-sarmatscoi arheologhii, Izd. Acad. Naue. S.S.S.R. 1952, Plan?a IV, gr, 3, 45 Op. cit. Plan$a V. fig. 51,
