Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Muzeologie
104 P. DRAGOMAN, 8 pozite separate (pentru textile, lemn sau piele) fiind vorba de crearea unor condi^ii identice. Ambele principii de bazä ale depozitárii necesitä amenajarea depozitelor cu corpuri de luminat adecvate. Acest lucru este necesar atit pentru securitatea si curätenia obiectelor, eit §i pen Ir u orientarea §i munca cercetätorilor. E de la sine ínteles cä acest lucru nu re - prezintä sacrificarea principiului de pro tej are a materialului contra lu~ minii, ci el trebuie ferit mai ales de actiunea razelor solare. Din matériádul muzeistic depozitat trebuie selectate piesele care vor fi prezentate in expozitii, cele mai cunoscute forme de educare a maselor efectuate de muzeu. Dintre toate laturile muzeologiei, aceasta este cea mai largä, cea mai multilateral, deoarece este conditionatä de toate capitolele analizate mai inainte. Dintre toate capitolele noii §tiinte а muzeologiei, atit in fara noasträ cit si peste hotare aoesta a cunoscut о dezvoltare mai mare $i posedä о bibliografie foarte vastä. Expozitiile de muzeu au devenit din ее in ce mai mult mijloace importante ale edueärii patriotice, ?tiin|ifice $i estetice, impunindu-se din ce ín ce mai mult prin posibilitajile intuitive, demonstrative. Expozitiile muzeale reprezintä un gen specific, in care se imbinä Stiinta cu arta. Cei mai important element al expozéiéi este piesa, care este a$ezatä in vitrinä nu in ordine geometrica, neexpresivä, ci in a?a fei, ca ea sä redea о miscare expresivä din munca ce se efectueazä cu ajutorul ei. Piesele trebuie sä domine, sä „vorbeascä“, sä aibä un cit mai mare coeficient de documentare. Toate mäsurile sint folosite pentru atingerea acestui scop si sint subordonate lui. De aceea trebuie sä examinäm folosirea in mod judicios a materialului complimentar, a textelor scrise, a posibilitätilor oferite de spatiul de expunere, efectele de luminä ?i culoare, mobilierul, efectele individuale ale acestora §i conditionärile reciproce dintre ele. In interesül explicärii pieselor, a proceselor, a unor epoci sau a anumitor fenomene din naturä, azi, in afarä de desene. picturi, härti, modele, machete $i diorame, din ce in ce mai múlt se folosesc diafilmele, filmele si diferite mecanisme. Alternarea ingenioasä ?i variatä a acestor solutii face mai usoarä perceperea de cätre vizitator a temei respective si „oboseala de muzeu“ nu se manifestä a$a de repede. Si la expozifiile de stiinfele naturii se prezintä exigenta unor noi principii, a unor noi teme si a realizärii lor moderne. In locul demonsträrii clasificärii stüntifice, azi prezentäm о parte a naturii vii. In tematica expozitiilor se abordeazä principiul evolutionismului, al fenome-
