Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Etnografie
82 $T. MÓLNAK, 20 ridicat subit lopata deasupra inäl^imü capului §i cu aceastä mi§care arcuitá a íntins boabele in direcfia vintului. In urna acestei mi§cári boabele $i pleava au päräsit cavitatea lopefii $i s-au a$ternut pe pardoseala $urei la distance deosebite, in functie de greutatea lor. Boabele mari, sänätoase $i grele n-au putut fi mi§cate de vínt, acestea au cázut ín partea opusa a áriéi de imprá§tiere, la cea mai maré distantá de imprá§tietor. Boabele mai mici, mai u?oare, precum §i gráuntele de buruieni au cázut mai aproape, pina ce pleava u§oará a fost dúsa de vint in afara $urei. Cél care curáta suprafata a stat lingá fruntea griului la capátul imprá$tierii si in intervalele ímprástierii curáta cu virful primitelei (in forrná de evantai) impuritá^ile cázute pe suprafata boabelor (färämäturi de spicuri, paie ?i de pástái de mazáre), precum §i pleava ce se depunea, cu mfjcári u$oare, asemánátoare smintínirii. Impuritátile de pe suprafafa boabelor au fost máturate la о parte. III. Clasificarea, gruparea boabelor ímprá§tiate Dupä imprá$tiere, boabele a§ternute pe pardoseala surei — a$ternutul — au fost clasificate in ordinea cáderii lor, care corespundea greutáfii lor: au fost clasificate prin linii trase cu grebla de táiat, de obicei in trei portiuni (Pl. XXII. fig. 3.). Gráuntele din prirna portiune — boabele cele mai frumoase §i mai mari — au constituit fruntea cerealelor cele din a doua portiune urma cerealelor, iar cele din a treia portiune, amestecate cu pleavä, gráunte de buruieni §i de mazáre, codina. Dacä vintul nu bätea intens in timpul ímprástierii $i din acest motiv urma cerealelor $i codina nu s-au putut despárti, ele au fost imprá$~ tiate din nou. Boabele clasificate au fost adunate in grámezi separate, fiind pregátite astfel pentru operatia urmátoare. IV. Cernerea prin ciur (Pl. XXII. fig. 5.) „Cind pleava §i buruienile au fost indepártate dinire boabe, urma lucrul femeilor — ciuruirea“, — spuneau cei din Valea Nicoului. 15 In legäturä cu clasificarea boabelor ín Libellus-urile communitátilor din Valea Nicoului, intre inceputul anilor 1700 $i sec. al XIX-lea, gäsim urmátoarele denumiri: fruntea, fundul, gríul din urmä, secund, urma etc.