Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 1. (1965)
Etnografie
9 1MBLÄTITUL DE ODINIOARÄ 71 Imblätitul cu douä persoane Imblätitorul $i-a ales partenerul in a§a fei, ca unul dintre ei sä fie stingaci iar celälalt sä lucreze cu mina dreaptä. La imblätit s-au a?ezat fafä in fa^ä (Pl. XX. fig. 2.). Prima datä s-au apucat de imblätitul rindului drept de snopi din strat. Unul dintre ei, — totdeauna cél cu mai multä experienfä — s-а a§ezat la acel capät al stratului, unde intenfionau sä inceapä imblätitul. S-а a§ezat cu faja in direc^ia progresärii, la о oarecare distanfä de strat, de unde cu imbläciul a putut sä atingä capetele snopilor de imblätit. Imblätitorul celälalt s-а a?ezat pe strat, cu fa^a opusä direc(iei progresärii. Munca a fost pornitä de imblätitorul prim (= előcséplö) cu тцсаrea incepätoare descrisä mai sus. — A fost urmat de imblätitorul secund, efectuind acelea?i mi?cäri. In cadrul cadence 1 or imblätirii fazele m i $ c ä r i 1 о r — ridica reá s i lövitura i mbláciului — s-au succedat alternativ. In momentul in c~re unul dintre hädäragi atingea capul snopului, celälalt imbläciu se afla la punctui cel mai ínalt al fazei de ridicare. ln aceea§i cadentä cele douä imbläciuri luci ind alternativ, in cursui mi$cärii lor verticale s-au incruci$at la jumätatea de inältime a drumului fäcut (cf. rubrica II. orizontalä a pl. XIX). Cind imblätitorul prim a väzut necesarä oprirea operaiéi de muncä, in ultima caden(ä — cadenza de terminare — a dat sevin de oprire, lovind mai accentuat (eventual strigind ,.gata“) §i cu mi?carea urmätoare a ie$it din cadentä. Imblätitorul secund a mai lovit о datä, pe urmä a ie?it $i el. ln cazul imblätitului cu doi imblätitori ritmul cadentelor ?i sunetul loviturilor s-а format astfei: jupü jup! / jupü jup! jupü jup! / etc. (Ilustrarea graficä vezi in rubrica a II-a a pl. XIX.). Cei doi imblätitori in cadrul cadentelor au lovit in acela§ loc, au luat pe rind snopii. Pá$ind incet, intermitent, lovind in repetate ori snopii din rind, au progresat peste rindul inceput al stratului. In cazul cä cerealele nu erau uscate sau in cursui transportului s-au udat $i din acest motiv „nu au dat drumul la boabe“ (= nem eresztette jól a szómét), au imblätit inapoi in repetate őri pe acéla.? rind, färä a se intoarce sau a-?i schimba locul. (Dacä cerealele au fost uscate, dupä о singurä imblätire inapoi au putut trece la cel de al doilea rind, pe care 1-au imblätit in funcfie de mäsura in care boabele s-au desprins.) A?ezarea celor doi imblätitori nu s-а schimbat in etapa imblätirii inapoi. Singura deosebire era, ca acel imblätitor a progresat cu spatele care in etapa premergätoare progresa cu fata, iar celälalt in aceastä etapä a imblätit inaintind cu fata.
