C. Tóth Norbert (szerk.): Documenta ad historiam familiae Bátori de Ecsed spectania I. Diplomata 1393-1540 - A nyíregyházi Jósa András Múzeum kiadványai 67. (Nyíregyháza, 2011)
Előszó
Prefaţă DIPLOMATARIUL FAMILIEI BÁTORI DE ECEDEA 1393-1540 Una dintre cele mai semnificative sarcini ale cercetărilor privind evul mediu este realizarea biografiilor politice şi reconstituirea istoriei familiilor cu o importanţă majoră în guvernarea ţării. Nu este vorba aici de o supradimensionare, de un exclusivism acordat istoriei politice, genealogiei sau domeniilor şi posesiunilor nobiliare. Aceste probleme, independent de eforturile noastre, sunt favorizate de structura izvoarelor medievale păstrate până astăzi, a căror parte mai importantă o constituie diplomele păstrate de-a lungul veacurilor în arhivele familiilor nobiliare. Priorităţile şi limitele cercetărilor referitoare la evul mediu trebuie stabilite, aşadar, pornind de la acest aspect. în cazuri fericite, cum este cel de faţă, limitele cercetării pot fi transformate în avantaje. Autorii acestui Diplomatariu, la îndemnul neobosit al lui Péter Németh, au decis, din motive bine întemeiate, că vor supune cercetărilor sistematice istoria medievală a familiei Bători de Ecedea. Prin statutul şi posesiunile deţinute, aceştia au jucat un rol major în viaţa politică şi spirituală a Ungariei în secolele XV-XVI, lăsând în urmă şi o moştenirea arhitecturală de excepţie. Prin publicarea acestor documente s-a ajuns într-un moment decisiv din istoria cercetărilor privind familia Bători de Ecedea, care au o vechime de peste o jumătate de deceniu. în ultimii ani, după primele rezultate ale investigării istoriei familiei, publicul interesat a avut acces la un număr sporit de surse şi informaţii. Seria studiilor privind ramura de Ecedea a familiei Bători, originară din neamul Gutkeled, a început în anul 2005, cu două lucrări privind originea familiei semnate de Németh Péter.1 Cercetările au primit un nou impuls odată cu realizarea studiului de istoria artei privind biserica Sf. Gheorghe din Nyírbátor, elaborat de Papp Szilárd, care a impus o nouă viziune asupra elementelor legate de construcţia edificiului de cult.1 2 Primele rezultate parţiale ale cercetărilor arhivistice au văzut lumina tiparului în revista Szabolcs-szatmár-beregi Szemle, în numărul jubiliar dedicat istoriei Bătoreştilor (nr. 3 din 2006). în acest sens, menţionăm studiul lui Draskóczy István despre privilegiile târgului Nyírbátor, lucrarea privind formarea domeniilor de cetate ale familiei, semnată de Horváth Richárd, precum şi cea a lui Neumann Tibor referitoare la conflictul cu ramura de Şimleu a neamului şi cu familiile Perényi şi Drăgffi, pentru obţinerea moşiilor familiei Móroc din Medieşul Aurit. Cu această ocazie, autorul acestor rânduri a creionat situaţia materială a ramurii de Ecedea după moartea lui Ştefan Bâtori senior, palatinul ţării, moment care s-a dovedit a fi punctul de pornire al spectaculoasei evoluţii ulterioare a familiei. Totodată, trebuie menţionate reflecţiile lui Németh Péter, părintele spiritual al acestui proiect, privind studiul deja amintit a lui Papp Szilárd asupra bisericii Sf. Gheorghe.3 Anexate la studii, în volum au fost publicate 28 1A Bátori család eredetéről (Despre originile familiei Bátori). In: Hagyomány és változás a népi kultúrában. Tanulmányok a hatvan esztendős Dám László tiszteletére. Nyíregyháza 2005. 21-33.; Egy hős és felmenői (Un erou şi strămoşii săi). In: Szabolcs-szatmár-beregi Levéltári Évkönyv 17. (2006) 292-305. 2 A királyi udvar építkezései Magyarországon 1480-1515 (Construcţiile curţii regale în Ungaria anilor 1480- 1515). Balassi Kiadó, Budapest, [2006.1 194-200. 3 în ordinea apariţiei în Szemle: Draskóczy István: Nyírbátor és Sopron. Az árumegállító jog és a só a 14-15. századi Magyarországon (Nyírbátor şi Sopron. Dreptul de depozit al mărfurilor şi al sării în Ungaria secolelor
