Németh Péter: A középkori Szatmár megye települései a 15. század elejéig. (Jósa András Múzeum Kiadványai 60. Nyíregyháza, 2008)

Bevezetés

Baza de date din volumul de faţă are următoarea structură. Titlul articolelor este denumirea în limba maghiară al aşezării (oraş, sat, posesie, pământ, pustă sau cătun): de ex. ABAHAZA. Dacă am reuşit să identificăm menţiunile din documente cu forma actuală (de ex. Baacha, Baccha, Bachna, őac«ö=BASZNA), atunci această formă este aleasă pentru titlu. In acest caz variantele din documente sunt incluse cu italic în Indice. Sunt cazuri unde diferenţa dintre forma actuală şi variantele din documente medievale este foarte mare, astfel, am preferat să apară forma din sursă (de ex. ZEHON~ZEBUN=Szion) ca titlul articolului. Variaţia denumirilor arată în majoritatea cazurilor o divizare a moşiei, astfel la diferite variante, dacă era posibil, trimitem la aşezarea mamă (de ex. PAPLANKOLCSA, v. Kolcs/Culciu), fiind tratat acolo apariţia diferitelor variante. Sunt însă cazuri, unde deja din momentul primei menţiuni istoria aşezărilor este net diferită, aşa că era mai indicat tratarea lor separată (de ex. KISAR, NAGYAR). Foarte rar o aşezare este prezentată în mai multe locuri, având mai multe denumiri (de ex. Nagybánya/ Baia Mare = ASSZONYPATAKA, BÁNYA, RIVULUS DOMINARUM), fiind accentuată diferenţele între uzanţa oficială şi populară (adică al mediului înconjurător) precum şi variaţia cronologică. Denumirea actuală, nefiind folosită în evul mediu (Nagybánya) a fost inclus în Indice. In mod firesc, toate denumirile cunoscute în literatura de specialitate care, după cercetările noastre, s-a demonstrat că sunt erori de copiere sau de citire de epocă, sunt tratate, fără numerotare, în articole individuale (de ex. VESZŐD = ECSED, FAZEKAS = TUZOKOS). în cazul în care este dubitabil apartenenţa aşezării la comitatul Satu Mare denumirea este marcată cu asterix (de ex. *HANGONY). Nici aceste articole nu au fost numerotate pentru a evita sporirea artificială al aşezărilor locuite în comitat. După titlul articolului, într-un rând separat, sunt redate menţiunile scrise (în majoritatea cazurilor diplomatice) ale aşezării, împreună cu cele mai importante date. Atenţia specială este acordată aici la diferite variante, celelalte menţiuni fiind incluse în partea treia al articolului, în prezentarea istoriei aşezării. Această selecţie are motive prozaice: au fost evitate repetiţiile inutile precum şi nu am avut posibilitatea de a verifica direct fiecare sursă, deşi în majoritatea cazurilor originalele sau fotocopiile sunt la MOL (colecţia DF). Fiecare referinţă începe cu anul datării, dacă această nu poate fi determinată cu exactitate, atunci data cea mai probabilă este dat în paranteză [1297], împreună cu data (secolul) transumpturilor şi copiilor. Urmează în italic numele aşezării, în forma în care scribul a transcris, împreună cu denumirea în limba latină al categoriei localităţii (v. = falu/sat, oppidum = mezőváros/targ, p. = birtok/posesie,pr. puszta/pustă, t. = fold/pământ, sessio = telek/sesie). Dacă localitatea este menţionată împreună cu nume de persoane, atunci sunt enumerate principalele date genealogice ale acestei persoane (tata sau strămoşii, neamul la care aparţine, sau dacă s-a stins fără moştenitori), bine înţeles, în măsura în care sursele permit acest lucru. In toate cazurile apare şi numele comitatului la care aparţine localitatea. Comparând ediţiile de surse cu documentele originale, deseori au fost identificate greşeli de citire. Fonna corectă este dată în paranteză dreaptă, fără italic, indicând şi corectura (de ex. Chetenkiindya [ : Ethethywkodya]). Această secţiune este încheiată cu indicarea în paranteză rotundă ( ) al cotei de arhivă şi a datelor bibliografice pentru ediţii de documente. Aceste informaţii poate să referă la locul de păstrare al documentului original (colecţiile DL şi DF,