A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)
Szatmári Imre: A Munkácsy Mihály Múzeum története (1899-2009)
şi Cultelor. Conţinutul statutului de bază, întocmit de Zsilinszky Mihály, a fost acceptat în 25 noiembrie 1899, în cadrul şedinţei inaugurale a Societăţii Muzeale din Békéscsaba. Statutul stabilea scopul asociaţiei care, în esenţă este şi acum, după o sută de ani, actual. La fel ca pe timpul, când activa asociaţia, şi acum misiunea Muzeului Munkácsy Mihály şi a Direcţiunii Muzeelor Judeţului Békés este aceea de cercetare şi colectare din oraş şi din judeţ a materialelor arheologice, istorice, naturale şi etnografice; de păstrare a obiectelor din viaţa oamenilor, a bunurilor culturale, a cărţilor şi manuscriselor, a obiecte de artă şi meşteşugăreşti, a memoriilor unor făcători de bine din oraş, a pozelor de familie şi a relicvelor, de extindere a cunoştinţelor generale şi de organizare a unor biblioteci naţionale. In plus, datoria lor principală a fost înfiinţarea unui muzeu, aranjarea unei biblioteci cu sală de lectură, şi organizarea orelor de lectură pentru a stimula educaţia publică. Prin popularitate, voinţă şi implicare, societatea muzeală a fost în stare, cu sprijinul celor 100-120 de membrii convergenţi, să funcţioneze, cu succes, vreme de cinsprezece ani, timp în care s-a pregătit şi clădirea muzeului. Reuşita s-a datorat, fără îndoială, faptului că au ştiut să mobilizeze cu succes fondurile de la stat, au ştiut să gospodărească bine fondurile avute la dispoziţie, încât au făcut progrese semnificative în constituirea colecţiilor, şi, nu în ultimul rând, au ştiut să ţină treaz interesul societăţii din regiune faţă de muzeu şi să obţină sprijinul moral necesar. Mijloacele financiare disponibile au provenit din trei surse: finanţare de la stat (până în 1905, 1000-1200 de coroane pe an, iar după aceea până în 1910, 400-600 de coroane pe an), 600 de coroane pe an din partea oraşului Békéscsaba iar 300-500 coroane, anual, au provenit din partea asociaţiei (din taxa de membru şi din finanţarea fundaţiei). Cu aceste fonduri asociaţia a avut posibilitatea să or- Krammer Nándor igazgató ganizeze săpături arheologice, să (1902-1908) colecţioneze materiale şi să pună Krammer Nándor, director la dispoziţie publicaţii. (1902-1908) 17