A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)
Szatmári Imre: A Munkácsy Mihály Múzeum története (1899-2009)
I. Organizarea muzeului - Societatea Muzeală din Békéscsaba (1899-1914) Din cercetarea istoriei muzeului reiese foarte limpede că Muzeul Munkácsy Mihály, funcţionând ca muzeu judeţean, consideră Societatea Muzeală din Békéscsaba, care, cu multe sacrificii, şi-a început activitatea la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1899, ca un precursor al său. Trebuie menţionat că, ideea înfiinţării muzeului din Békéscsaba a venit, cu mult timp mai înainte, de la preotul evanghelic Haan Lajos, care a deţinut o colecţie de antichităţi. El a propus încă din anul 1860 înfiinţarea unui muzeu, însă împreună cu alţi câţiva membrii ai societăţii civile au considerat, la acea vreme, că ar fi mai importantă înfiinţarea unui muzeu al comitatului (judeţean). în vederea dezvoltării muzeului, prin numeroase strădanii, în 1874 a pornit o mişcare de susţinere, pentru ca muzeul din Gyula, înfiinţat cu şase ani mai înainte, adică în 1868, să devină Muzeu Judeţean. Activitatea din acea perioadă s-a racordat, în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, activităţii muzeului din Gyula şi a Societăţii Arheologice şi de Istorie a Culturii din Comitatului Békés, cei din Békéscsaba, contribuind şi ei la apariţia anuarului, serialului de publicaţii editate la Gyula. Acestui cerc de cercetători li s-au alăturat şi susţinătorii muzeului din Békéscsaba, fără ca muzeul să obiecteze în legătură cu acest lucru. De la mijlocul secolului al XIX-lea, Békéscsaba a cunoscut o dezvoltare vertigioasă, iar la sfârşitul secolului, s-au maturizat condiţiile înfiinţării unui muzeu în oraş. La acest lucru a contribuit şi faptul că, în 1895, după două decenii de activitate, Societatea Arheologică şi de Istorie a Culturii din Comitatului Békés, cu sediul la Gyula, s-a desfiinţat. La această intenţie nobilă de a înfiinţa un muzeu, alături de dezvoltarea economică şi de progresul social, o contribuţie au avut-o şi intelectualii burghezi. Această pătură de intelectuali, care a cunoscut rolul valorilor ascunse ale trecutului, a ţinut treaz patriotismul local şi a solicitat colecţionarea şi îngrijirea acestor valori. Toate acestea la un loc au ajutat la stimularea entuziasmului naţional, care a determinat, în contextul serbării naţionale a mileniului, înfiinţarea mai multor muzee în regiune. La Békéscsaba, Varságh Béla (1840-1925), proprietarul unei farmacii, a adunat, la 1 iulie 1899, într-o şedinţă, conducătorii societăţii orăşeneşti (anume consilierii oraşului: avocaţi, doctori, farmacişti, un proprietar de pământuri şi un comerciant), întâlnirea având ca scop constituirea unei asociaţii de înfiinţare a muzeului. Atunci, prin voinţa participanţilor la şedinţă, a luat naştere ideea înfiinţării Societăţii Muzeului din Békéscsaba, idee care a fost susţinută şi întărită de Zsilinszky Mihály, deputat parlamentar din oraş şi secretar de stat la Ministerul Educaţiei 15
