A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Martyin Emília: A gyulai Erkel Ferenc Múzeum

Din anul 1970, aceste cercetări din domeniul istoriei şi etnografiei românilor din Ungaria au fost organizate şi au fost cordonate de Muzeului Judeţean Békés, ca muzeu de bază al românilor din Ungaria.

Munca de cercetare propriu zisă a istoriei şi culturii românilor din judeţul Békés, Hajdú-Bihar şi Csongrád a fost întreprinsă de către doi muzeografi, angajaţi ai instituţiei. Pe lângă colecţionarea obiectelor legate de etnografia minorităţii româneşti, a documentelor privind istoria şi cultura acestora, sarcina lor este şi astăzi aceea de a valorifica informaţia, în diferite publicaţii de istorie şi etnografie, şi de a le face cunoscute publicului prin expoziţii şi prelegeri. Materialul colecţiei româneşti de etnografie de la muzeul Erkel reprezintă o parte integrantă a colecţiei româneşti a Muzeului Munkácsy din Békéscsaba, repartizarea materialelor adunate din teren la Gyula sau la Békéscsaba depinzând strict de posibilităţile de depozitare. Prin urmare piesele aparţinând minorităţii româneşti de la Muzeul Erkel Ferenc reprezintă o parte componentă a muzeului de bază al românilor din Ungaria.

Trebuie amintit că muzeul Erkel dispune şi de o bibliotecă cu aproape 14.000 de publicaţii şi de o însemnată colecţie de material auxiliar, de arhivă (o bază de date, fotografii şi materiale auditive). înregistările audio sunt materiale fundamentale în cercetările etnografică, lingvistică, folclorică. Cele 40 de benzi şi 276 de casete audio, precum şi înregistrările digitale mai noi conservă pe diferite suporturi numeroase tradiţii şi obiceiuri maghiare, româneşti şi ţigăneşti.

în clădirea muzeului, construită în 1910, depozitul de istorie locală şi etnografie conţine o parte din colecţiile istorice şi etnografice precum şi materiale de documentaţie istorică şi baza de date. în coridorul depozitelor este amplasată biblioteca muzeului, colecţia de numismatică şi arhiva de fotografii. O parte din bibliotecă şi-a găsit locul în birourile muzeului. Piesele de artă plastică se păstrează în depozitul Galeriei Cohan, piesele etnografice şi arheologice stau, cele mai multe, în depozitul din Gyulavári şi doar câteva în depozitul din subsolul Sălii Dürer. Cele trei depozite (depozitul Galeriei Cohan, depozitul de sub Sala Dürer şi cel de la Gyulavári) sunt clădiri aflate în proprietatea oraşului Gyula, pe care, în urma încheierii contractului din 2005, Muzeul Erkel Ferenc le poate folosi gratuit. în schimb Muzeul Erkel Ferenc asigură materialele muzeale necesare Muzeului Corvin János, pentru expoziţiile din Cetate, şi de la Casa memorială Erkel Ferenc.

Problema cea mai gravă a Muzeului Erkel Ferenc este lipsa unui spaţiu pentru expoziţie, deoarece fosta sală de expoziţie a instituţiei, Sala Dürer, a ajuns în proprietatea muzeului orăşenesc.

în sfârşit, datorită schimbărilor şi reorganizărilor din ultimii ani, personalul instituţiei este compus azi dintr-un arheolog (Liska András), un

163