A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Aurel Chiriac: A Bihar megyei és Nagyváradi Történeti és Régészeti Múzeum Társulattól a Körösvidéki Múzeumig

Al treilea sediu al muzeului orădean (1896)

A nagyváradi múzeum harmadik székhelye (1896)

Episcopia romano-catolică de Oradea, pentru retrocedarea Palatului Baroc, al doilea sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, din postura de proprietar al palatului. în anul 1996 Episcopia a declanşat procesul pentru anularea folosinţei gratuite a palatului de către statul român, formulă juridică intrată în vigoare în 1963-1964. Drept urmare, era imperios necesară găsirea sau construirea unei clădiri care să poată corespunde cerinţelor unui muzeu ca: spaţii de expoziţie, depozite, laboratoare de restaurare etc. în martie 2005, în urma vizitei la Oradea a Miniştrilor Culturii şi Apărării de atunci, s-a decis transferul clădirii principale a Garnizoanei Oradea, fosta Şcoală Regală de Cădeţi, pentru a prelua funcţia de sediu al Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, construcţie proiectată de arhitectul Alpár Ignácz şi finalizată în anul 1898. La 9 iulie 2005, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anulează folosinţa gratuită a Palatului Baroc de către Statul Român, iar în 30 august, acelaşi an, în şedinţa Consiliului Judeţean Bihor a fost trecută în folosinţa gratuită a muzeului clădirea principală a fostei Garnizoane (corpurile A şi Al). Până la finalizarea procesului de renovare a acesteia s-a încheiat un acord cu Episcopia Romano-Catolică, prin care Muzeul Ţării Crişurilor, contra unei chirii de 1 euro/m2 şi a cedării unor spaţii, poate rămâne în de acum fosta locaţie, până la data de 30 august 2008.

120