A Békésvármegyei Régészeti és Művelődéstörténelmi Társulat évkönyve I. kötet (Békéscsaba-Gyula, 2010)

Aurel Chiriac: A Bihar megyei és Nagyváradi Történeti és Régészeti Múzeum Társulattól a Körösvidéki Múzeumig

Primul sediu. Expoziţia de bază inaugurată la 1945 - Arheologie Első székhely. Az 1945-ben megnyílt kiállítás - Régészet

din bronz, tezaure monetare, astfel că în anul 1937 ajunge să numere 1108 obiecte, în afara celor arheologice. O realizare importantă a Casei Naţionale a fost participarea la expoziţia internaţională de păpuşi de la Strasbourg din 4-30 noiembrie 1935, exponatele trimise (costume populare din Bihor, Râşnov şi Bran; ouă încondeiate etc.) primind diploma de onoare. Activitatea Casei Naţionale a continuat până în anul 1940, anul Dictatului de la Viena, de când nu mai există

I ____I informaţii asupra bogatei colecţii a

m

uzeului în discuţie.

După terminarea celui de-al doilea război mondial, începând cu anul 1947 muzeul ajunge sub conducerea unui colectiv obştesc, director al muzeului fiind ales istoricul Solomon Ştirbu, membru al Partidului Naţional Popular. Acesta s-a implicat activ în organizarea noii expoziţii de bază, care a fost deschisă publicului la 7 noiembrie 1947. Istoricul nu a rămas prea mult la Oradea, ca urmare, din vara lui 1948 în fruntea instituţiei orădene vine Vlad Spoială, iar în anii de creare a Muzeului Ţării Crişurilor (1968-1971), prof. Virgil Giurcă. După 1948 statul va aloca sume importante de bani pentru achiziţii, colecţia îmbogăţindu-se simţitor. în anul 1951 se face un inventar al colecţiei muzeului, cel dintâi după cel realizat în 1913. La 25 martie 1953 începe reinventarierea întregului patrimoniu al muzeului, a cărei denumire era atunci Muzeul Regional,, Petofi-Bălcescu ", muzeu compus din două secţii: istorie-arheologie şi ştiinţele naturale. îmbunătăţiri substanţiale a suferit secţia de istorie în anii 1958, 1961—1963, când obiectele provenite din cele mai recente săpături arheologice au fost expuse în- tr-o formulă muzeotehnică nouă, specifică acelor vremuri. Din data de 15 decembrie 1964 a început să funcţioneze Secţia de Etnografie şi Artă, până în anul 1966, când fiecare îşi va organiza separat activitatea şi de când colecţiile acestora se vor îmbogăţi mai cu seamă cu piese reprezentative ale artei populare româneşti, mai puţine până atunci în colecţiile constituite din 1896, fiind însă în atenţia muzeografilor şi obiecte reprezentând arta populară maghiară, slovacă etc., iar în cazul celei de artă, cu lucrări reprezentative pentru arta românească şi contemporană (tabel 1).

110